Antreprenori Management

O listare sănătoasă

16 mart. 2017 15 min

O listare sănătoasă

Reading Time: 15 minute

Ce a însemnat pentru MedLife cea mai mare ofertă publică inițială derulată de o companie antreprenorială românească în ultimii zece ani.

Pentru Mihai Marcu, Crăciunul a venit anul trecut un pic mai devreme, mai exact pe 21 decembrie. Atunci, acțiunile MedLife au început să fie tran­zacționate la Bursa de Valori București (BVB), în urma fina­lizării celei mai mari oferte pu­blice inițiale (IPO) derulate de o companie privată pe piața de capital românească. Ca să vă faceți o idee despre amploare, valoarea totală a acesteia a fost de 50,5 mi­lioane de euro, pentru 8,8 milioane de acțiuni, adică un pachet de 44% din acțiunile companiei.

Vânzătorii au fost fondul V4C Eastern Europe Holding, care și-a vândut întreaga participație în companie, și International Finance Corporation (IFC), care a vândut un pachet de acțiuni de 7,75%. MedLife a intrat pe BVB cu o capitalizare de 522 de milioane de lei, iar în prima zi de la debutul pe bursă, MedLife a fost cea mai tranzacționată companie pe BVB, înregistrând o valoare a tranzacțiilor de peste 12 mili­oane de lei. „Ne simțim foarte bine“, spune Mihai Marcu, CEO și Președinte al MedLife, despre listarea companiei pe care o conduce la BVB. „Ni se pare interesant că suntem una dintre puținele companii românești care oferă doar creștere și nu dividende și suntem o pată de culoare. Este interesant acest exercițiu trimestrial, care este nou pentru noi, este interesant că trebuie să explicăm analiștilor financiari, cărora vrem să le stăm aproape, să le fie ușor să facă prognozele pentru viitor“, a adăugat Mihai Marcu într-un interviu acordat recent revistei Biz. Acesta a recunoscut că există un proces de învățare referitor la cifrele care trebuie făcute publice, în condițiile în care compania dorește să protejeze anumite date. „Este o forfotă foarte frumoasă, care ne place, ne simțim bine cu ea“, arată Marcu.

MedLife Ploiesti 6

Ca primă ofertă publică inițială a unei companii private după aproape un deceniu, mutarea lui Mihai Marcu este un pas important atât pentru piața de capital, cât și pentru antreprenorii români care iau în calcul o majorare de capital provenită de pe piața de capital. Bursa, care nu a fost suficient de prezentă, în ultimii ani, în viața antreprenorilor încât aceștia să înțeleagă pe deplin valoarea pe care o poate aduce unei companii transpa­rente, poate intra pe radarul mai multor antreprenori mari în următoarea perioadă de timp. La scurt timp după listarea MedLife, mai mulți antreprenori de anvergură din România s-au interesat la Mihai Marcu cum a procedat și cum este cu compania la BVB. „Acesta este un semn clar pentru mine că antreprenorii vor veni, că vor înțelege. Cred că trebuie înțeles faptul că o companie listată are șanse foarte mari să rămână românească pentru că la finele zilei sunt foarte mulți români care investesc, sunt foarte multe fonduri care investesc pe bursa din România“, povestește Mihai Marcu.

Președintele MedLife recu­noaș­te că pentru listare sunt mai puține cri­terii decât poate părea la prima vedere și că, deși pare un proces sofisticat, antreprenorii trebuie să își auditeze cifrele înainte cu doi-trei ani și să introducă o serie de criterii de guvernanță. Antreprenorii care cochetează cu ideea listării propriilor companii la bursă mai trebuie să știe că au nevoie nu doar de încrederea fondurilor locale, ci și de bani din afară, adică este important să convingă investitorii străini că România este credibilă, este mai predictibilă și ca piață. Pe scurt, antreprenorii români trebuie să demonstreze că pot avea o disciplină financiară, care merită atenția investitorilor. „Cred că antreprenorii care vor să se listeze trebuie să se uite cu atenție dacă au capacitatea unei discipline financiare și să explice această disciplină financiară: să fie auditați, să înceapă să ia consultanță din timp pentru taxe, pentru activitățile lor, pentru că acestea sunt lucruri importante pe care investitorii, atât cei ro­mâni, cât și cei străini, de la bursă le valorizează. Dacă nu atragi instituțiile financiare, fondurile de pensii, sigur șansele de a te lista sunt mai mici“, spune Mihai Marcu, CEO și președinte al MedLife.

În cazul furnizorului de servicii medicale private a ajutat mult și faptul că firma a fost foarte mulți ani o companie instituționalizată, mai corporativă decât multe alte companii. Antreprenorului nu i-au plăcut niciodată surprizele în business, ceea ce s-a văzut în strategia MedLife, care nu este cunoscută pentru lucrurile bruște și necalculate minuțios. „Ne uităm cu atenție în jur la orice oportunitate“, spune Mihai Marcu despre viitoare posibile achiziții. „Acum, achizițiile mari și foarte mari s-au cam închis. Sigur, mai există multe companii, dar eu nu cunosc pe cineva în top zece, mai ales după achiziția Anima, să mai fie de vânzare. Mai sunt două-trei grupuri locale, care este posibil să fie acum sub achiziții. Probabil că piața se va mai consolida, dar nu văd niște mișcări importante în decurs de luni, poate într-un an sau în doi mai văd mișcări importante“, adaugă Mihai Marcu, CEO și președinte al MedLife.

La începutul lunii trecute, MedLife a anunțat achiziționarea integrală a rețelei de clinici Anima. Grupul are în componență șase policlinici și un laborator, peste 200 de angajați, specialiști medicali și personal de suport, fiind prima rețea de medicină privată cu rețea proprie de medicină de familie din România. Anima are în prezent 75.000 de abonați corporate, concentrați în special pe abonamente care acoperă servicii de medicina muncii. Anul trecut, Anima a înregistrat o cifră de afaceri de 5,2 milioane de euro.

Antreprenori la bursă

Succesul listării MedLife la bursă are puterea să atragă pe piața de capital tot mai mulți antreprenori dornici să obțină finanțare. Va fi 2017 anul bursei de la București?

 Când ne gândim la listări la bursă în România, prima imagine care ne vine în minte este cea a unor companii de stat sau a unor giganți din domeniul energiei. În curând însă, această percepție s-ar putea schimba radical, pe măsură ce piața de capital ar putea atrage tot mai multe companii antreprenoriale. Startul a fost dat la finele anului trecut de listarea MedLife, prin care s-a transmis un semnal extrem de puternic atât pentru investitori, cât și pentru antreprenorii români: s-a spart gheața și aceștia ar putea beneficia de acces la finanțare prin intermediul bursei. Modelul listării MedLife, care a reprezentat tranzacția anului pe bursă, ar putea să fie urmat de tot mai mulți antreprenori, care vor vedea în sfârșit în piața de capital o nouă sursă pentru dezvoltarea afacerii.

Shinji3802 dreamstime l 41770510
Foto: Dreamstime

Prin listarea furnizorului de servicii medicale private a fost spulberat și mitul potrivit căruia nu există bani la bursă, având în vedere faptul că fondurile de investiții care au vândut pachetele de acțiuni au adunat mai bine de 230 de milioane de lei în numai câteva zile.

„Cred că aveam mare nevoie de acest exemplu fiindcă de multe ori cam așa funcționează, ai nevoie de o scânteie, de un e­xemplu de succes“, spune pentru Biz Lucian Anghel, președintele Consiliului de Administrație al Bursei de Valori București (BVB). „Lucrurile se dezvoltă în timp, dar sunt convins că MedLife va fi pri­vit ca un spărgător de gheață, ca un exemplu și sunt convins că din ce în ce mai mulți antreprenori se vor gândi serios și vor încerca să obțină capital. Nu trebuie să avem așteptări că în 12 luni va apărea o avalanșă. Piața de capital se construiește în timp, gra­dual și odată ce ai perseverență, consecvență, se poate. Avem fundamente, cred că infrastructura este solidă în momentul de față. Acum depinde foarte mult de dorința antreprenorului“, continuă Lucian Anghel.

LA 4

Antreprenorii care nu au nimic de ascuns, cu companii transpa­rente, un bun management și o guvernanță corporativă ar putea avea oportunitatea ca acestea să fie finanțate prin intermediul pieței de capital. Pe lângă finanțare, obținerea unei valori obiective a companiei sau alte beneficii la capitolul imagine, un alt element important pentru antreprenori, într-o eră în care fluctuația de personal atinge cote alarmante, o reprezintă posibilitatea fidelizării angajaților. O companie listată la bursă are șansa să ofere pachete de acțiuni pentru angajați, care, ca acționari, vor deveni astfel și mai motivați să își facă treaba bine.

Sigur, prin prisma succesului MedLife, întregul proces pare ușor, însă nu este deloc așa. În urmă cu aproape patru ani, după o lungă pauză, a avut loc o încercare de listare la bursă a unei companii antreprenoriale care însă a eșuat. Producătorul de adezivi AdePlast nu prea a avut lipici la investitori, iar oferta publică inițială nu a reușit. AdePlast a scos la vânzare 16,5 milioane de acțiuni, adică 33% din capitalul social, propunându‑și să atragă aproximativ 15 milioa­ne de euro, sumă ce urma să fie investită în construcția unei fabrici de vată bazaltică. După cele două săptămâni ale ofertei nu au fost vândute peste 70% din numărul total de acțiuni, așa că listarea nu a reușit. „AdePlast are o performanță financiară foarte bună. Alegerea momentului cred că este esențială. Uneori poți să ai și ghinion, să iei în calcul toate variantele posibile, să derulezi procesul și cu o zi înainte să apară un eveniment extraordinar. A fost un element perturbator pentru o companie privată bună“, explică Lucian Anghel. „Un reprezentant al unui broker, în prima zi de ofertă AdePlast, vine și aruncă cu acuzații care în final se dovedesc că nu sunt fondate. Practic a creat incertitudine, pentru că era, tot așa, o premieră. Stau și mă gândesc, era un exemplu de antreprenor care crea locuri de muncă într-o zonă defavorizată, crea un produs în România, pe care în momentul de față îl importăm în 90% din cazuri, adică crea capacitate de producție în România. Era chiar o poveste de succes pentru România“, adaugă președintele Consiliului de Administrație al BVB.

Listarea, listarea, cât e listarea?

Dacă vă surâde ideea pieței de capital, trebuie să știți că pentru Piața Reglementată, procesarea dosa­rului de listare este de 1.200 de lei, cost la care se adaugă un tarif de admitere la tranzacționare ce poate varia între 3.600 și 21.000 de lei, în funcție de valoarea capita­lurilor proprii. Pornind de la acest indicator, listarea unei companii pe acest segment al bursei poate costa, în această etapă, între 4.800 și 22.200 de lei. Pentru AeRO, segmentul dedicat companiilor mici și mij­locii aflate în căutare de finanțare pe piața de capital, costurile sunt chiar mai mici. Tariful de pro­cesare este de 250 de lei, iar cel de admitere este de 700 de lei. Prin urmare, costurile efective percepute de BVB pentru listarea unei companii pe segmentul AeRO sunt de 950 de lei. În ceea ce privește tariful de menținere la tranzacționare pe piața AeRO, acesta este de 2.000 de lei pe an și se plătește din primul an de activitate.

Piața AeRO a fost creată cu doi ani în urmă ca o alternativă de finanțare a antreprenorilor și a companiilor aflate la început de drum, pentru proiectele de creștere și pentru creșterea vizibilității acestora. AeRO este o piață cu mai puține cerințe de raportare pentru companii, dar oferă suficientă transparență pentru a motiva investitorii să tranzacționeze acțiunile companiilor. Poate fi alegerea perfectă pentru antreprenori aflați în diverse faze ale evoluției lor de business, iar listarea poate fi o soluție bună pentru cei care au o idee exelentă care, odată pusă în practică, ar putea fi revoluționară, dar și pentru organizațiile la care lipsa capitalului este cel mai mare obstacol în calea creșterii exponențiale.

„AeRO a fost lansată inițial pen­tru startupuri, pentru companii la început de drum, pentru companii care au cinci-zece ani. Este practic un fel de anticameră pentru piața principală. Este o perioadă în care piața te testează, tu dovedești dacă ești capabil, astfel încât vei putea să faci pasul ușor de pe AeRO pe BVB după un anumit timp“, spune Lucian Anghel pentru Biz. De asemenea, adaugă acesta, AeRO este o piață care ar putea să ajute în viitor nu doar vizibilitatea, ci și modalitatea de finanțare, dezvoltarea companiei, fiindcă vor fi puse o serie de elemente care țin inclusiv de guvernanța corporativă și într‑un interval de timp să se transfere pe piața principală a BVB, unde va avea acces la un număr mult mai mare de investitori.

Reprezentanții bursei au înțeles repede că se bucură de un val de popularitate în rândul antreprenorilor și nu au stat cu mâinile în sân, ci au devenit tot mai activi. La începutul lunii trecute BVB a lansat „Made in Romania“, un proiect unic, organizat pentru prima dată în istoria pieței de capital românești. Numit și liga celor 15 companii pentru creșterea economiei românești, proiectul își propune să identifice și să susțină viitoarele motoare ale economiei locale sau din regiune. „Made in Romania: Liga BVB“ reprezintă un program special de îndrumare, ce se va încheia în luna noiembrie a acestui an, prin care BVB va ghida 15 companii oferindu-le programe de trai­ning, workshopuri, oportunități de dezvoltare a afacerilor pentru impulsiona­rea creșterii orga­nice a acestora. Antreprenorii din spatele acestor companii vor putea participa la programe de trai­ning din zone de interes precum branding, marketing, tehnici de vânzări, dezvoltarea de produse, consultanță în management, alternative de finanțare, raportare financiară, relația cu investitorii, sau despre procesul de listare la bursă.

În nici două săptămâni s-au încris mai bine de 100 de companii în „Made in Romania“ și, datorită interesului ridicat față de proiect și a numărului de nominalizări venite din toate colțurile țării, reprezentanții bursei au decis să extindă perioada de înscrieri. „Prin proiectul «Made in Romania» încercăm să găsim acele diamante care sunt încă neșlefuite, de une­le nici nu am auzit, deși sunt sub ochii noștri, dar au un potențial de creștere fantastic“, spune Lucian Anghel. „Piața de capital va putea fi una dintre sursele de finanțare. Piața de capital nu înseamnă numai acțiuni, ci și obligațiuni. Sperăm să identificăm potențiale companii care să devină lideri regionali“, conchide președintele Consiliului de Administrație al BVB.

Pionieratul listărilor

Sameday Courier a fost nu doar primul operator român de curierat rapid listat la Bursa de Valori București, ci și prima companie listată pe platforma AeRO a BVB.

 Lucian Baltaru își amintește cu lux de amănunte ce făcea în urmă cu exact doi ani. Ca General Performance Manager și acționar al Sameday Courier, tocmai ce se lovise de o situație total neobișnuită pentru el: compania avea o serie de acționari pe care nu îi cunoaștea. La prima vedere pare coșmarul oricărui antreprenor, dar pentru acționarul Sameday Courier a fost o situație asumată. Acesta a fost rezultatul listării la bursă a unui pachet de 10% din acțiunile companiei. Delivery Solutions, compania din spatele brandului Sameday Courier, a fost primul operator românesc de curierat rapid care s-a listat pe piața AeRO, a Bursei de Valori București, care se adresează mai ales zonei de IMM-uri, dar chiar și companiilor de tip startup. Cei doi antreprenori nu luau în calcul o listare, atunci când au fost abordați de către reprezentanții bursei, fiindcă nu exista piața AeRO și era prematur pentru companie să se ducă spre piața principală. Pe cei doi antreprenori însă, i-a atras noul proiect al BVB, mai ales după ce au observat că echipa de la bursă este proactivă, vrea să creeze buzz și să stimuleze o schimbare de mentalitate în rândul companiilor antreprenoriale din România. Un alt aspect care i-a atras pe reprezentanții Sameday Courier spre bursă a fost și faptul că AeRO era, pe atunci, tot un fel de startup.

„Listarea este un moment important în viața oricărei companii“, spune pentru revista Biz, Lucian Baltaru, General Performance Manager al Sameday Courier. „Prin listare se pot atinge mai multe obiective: se reliefează o valoare a companiei recunoscută pe piață. Se poate obține capital de dezvoltare. Crește credibilitatea companiei cu toate efectele subsecvente. Crește expunerea. Poți folosi propriile acțiuni pentru a achiziționa alte companii în viitor. Poți transforma în cash o parte din portofoliul investițional al acționarilor. Când noi, acționarii am luat decizia listării, am avut în vedere toate aceste aspecte“, adaugă Lucian Baltaru.

Sameday DSC 5863 a

Desigur, listarea a mai adus companiei și alte beneficii, care țin de marketing și vizibilitate, de creșterea credibilității, dar și de poziționarea pe piață. În plus, o altă schimbare semnificativă a fost creșterea nivelului res­ponsabilității antreprenorilor, pentru că odată cu listarea au apărut și alți acționari în fața cărora conducerea trebuie să răspundă pentru rezultatele apărute.

Ba mai mult, o parte dintre acționari sunt chiar angajați ai companiei, care au cumpărat acțiuni și nu pot fi dezamăgiți. La numai un an de la listare, în 2016, Sameday Courier a raportat o cifră de afaceri pe primul semestru de peste 6.000.000 de lei. Suma este cu 36% mai mare față de volumul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2015. Mai mult, profitul companiei de curierat a crescut cu 88% față de primul semestru al anului 2015. Rata de profit corespunzătoare perioadei ianuarie – iunie 2016 a fost de peste 15%, iar valoarea acestuia de 911.677 lei. „Antreprenorii români au început să se familiarizeze cu beneficiile listării la bursă: în primul rând acest pas duce la diversificarea surselor de finanțare a companiei, respectiv o structură a capitalului mai puțin riscantă – vorbim aici despre majorări de capital (în cazul companiilor listate) versus datorii financiare (în cazul companiilor nelistate)“, spune Lucian Baltaru. În al doilea rând, adaugă acesta, o companie listată atrage mai multă atenție în presă și reclama este importantă. Nu în ultimul rând, o companie listată este mai transparentă, iar transparența crește încrederea partenerilor de afaceri. Ce sfaturi are Lucian Baltaru pentru alți antreprenori care se gândesc la o listare? În primul rând să decidă listarea companiei în momentul în care ajunge la un nivel ridicat de cunoaștere a pieței pe care activează, respectiv un prag rezonabil de predictibilitate, să listeze compania în momentul în care aceasta se poate lăuda cu o serie de realizări și poate atrage atenția unor potențiali investitori. De asemenea, antreprenorii care cochetează cu ideea trebuie să știe foarte clar ce își propun să obțină de la listare – o valoare a companiei recunoscută de piață, creștere de capital, creșterea credibilității companiei, vizibilitatea sau un exit ulterior.

Lecțiile transparenței

La aproape doi ani de la listarea pe piața AeRO a Bursei de Valori București, capitalizarea Bittnet a crescut de aproape trei ori, de la 7,7 până la 21,4 milioane de lei.

Cristian și Mihai Logofătu au învățat despre antreprenoriat din cărțile americane de business. N-a fost o surpriză că, atunci când au pus bazele Bittnet în 2007, cei doi frați și-au dorit de la bun început o companie transparentă, care să crească natural și să se listeze la bursă la un moment dat. La finele lui 2014, când cei doi antreprenori simțeau nevoia unei noi runde de investiții, Bursa de Valori București tura puternic motoarele cu lansarea pieței AeRO. După ce au analizat bine oportunitățile, Mihai și Cristian au ales să facă pasul pe care îl visau dintotdeauna și au devenit o companie publică. Listarea le-a adus 150.000 de euro și renumele de primul jucător din domeniul IT&C listat pe piața AeRO a BVB.

DSC 6123 a

Într-un an de activitate pe bursă, compania a reușit să își atingă obiectivele operaționale propuse: extinderea echipei de vânzări, a celei tehnice, obținerea unor noi competențe și lansarea a două noi linii de business. Aceste reușite au dus la creșterea accelerată a businessului, creștere care a plasat compania Bittnet în topul Deloitte Fast 500 din Europa, Orientul Mijlociu și Africa, un clasament al companiilor IT cu cele mai rapide creșteri. Nici anul 2016 nu a fost unul de ne­glijat pentru compania fondată de cei doi frați, mai ales că Bittnet a avut o creștere a cifrei de afaceri cu 36% față de 2015. Mai mult, capitalizarea companiei a crescut de aproape trei ori, de la 7,7 până la 21,4 milioane de lei.

Veniturile din training IT au depășit 1,2 milioane de euro, cu aproximativ 2.500 de cursanți mai mult în 2016. Bittnet a implementat, de asemenea, peste 270 de proiecte de integrare în 2016, față de 174 cu un an în urmă, inclusiv mai multe proiecte de migrare în cloud a infrastructurii unor companii din mediul online. „Listarea a adus un prag de maturitate“, spune Cristian Logofătu, CFO și cofondator al Bittnet. „Este un proiect diferit din multe puncte de vedere, care ne-a permis chiar să atragem oameni în organizație. De asemenea, cred că ne-a ajutat foarte mult și în relația cu foarte mulți clienți“, continuă Logofătu, care adaugă că tot listarea le-a permis să construiască un cadru mai serios, mai structurat, în care se regăsesc mult mai multe procese și sisteme decât în orice altă organizație de dimensiunea Bittnet. Un alt beneficiu identificat de cei doi antreprenori este evaluarea continuă a valorii efective a organizației, bursa fiind un barometru clar și continuu al valorii companiei, prin ochii celor care tranzacționează, investitori obiectivi și neutri. La acest capitol, compania s-a bucurat de multă lichiditate, ca număr de tranzacții fiind, anul trecut, cea de-a treia cea mai tranzacționată companie românească de pe piața AeRO.

Educație fără granițe

Ascendia, companie listată anul trecut pe piața AeRO, urmărește să intre de anul viitor pe piața principală a bursei de la București, unde va avea acces la investitorii mari, care să sprijine financiar expansiunea regională a companiei.

De îndată ce am trecut pragul companiei Ascendia, de la cel de-al patrulea etaj al unei clădiri de birouri din zona pieței Victoria, am putut observa la recep­ție un bonsai într-un ghiveci pe care era trecută data de 7 iulie 2016. Anticipând parcă întrebarea mea, Cosmin Mălureanu, fondatorul Ascendia, mi-a explicat că atunci a fost listată compania pe piața AeRO a Bursei de Valori București (BVB), iar copăcelul este un cadou din partea reprezentanților Bursei, care simbolizează compania aflată în creștere. Ascendia, care creează produse educaționale digitale și dezvoltă software educațional personalizat, pentru sistemul educațional, dar și pentru companii, a demonstrat la listare că are rădăcini puternice, care să îi permită o dezvoltare armonioasă. Antreprenorul a adus în acționa­riatul companiei un fond român de investiții care a preluat 10% din acțiunile acesteia, pentru 275.000 de euro. Încă din prima zi de tranzacționare, acțiunile companiei au crescut cu 10% față de prețul de deschidere de 9,1 lei pe acțiune, iar pe parcursul zilei au fost efectuate peste 70 de tranzacții, cu o valoare totală de aproape 300.000 de lei.

„Ne dorim să ieșim cu produsele noastre și în afara țării“, spune Cosmin Mălureanu, CEO al Ascendia. „Vrem să existe un produs românesc cunoscut afară pe zona de eLear­ning. Afară ești doar o altă companie din multele organizații de peste tot din lume. Și varianta cea mai bună pentru noi a fost bursa. Îți dă transparență, cre­dibilitate și câștigăm la capitolul ima­gine“, adaugă fondatorul Ascendia despre motivele din spatele listării.

DSC 6221 a

Cosmin Mălureanu a investit anul trecut banii din vânzarea acțiunilor în dezvoltarea unor noi produse proprii. În 2017 va paria tot pe cartea investițiilor, iar 2018 va fi anul în care compania va culege roadele investițiilor din ultimii doi ani. Ascendia țintește dublarea cifrei de afaceri tot până în anul 2018, aceasta urmând să depășească valoarea de 2 milioane de euro. Mai mult, Mălureanu estimează și o creștere a profitului de peste 2,5 ori, acesta urmând să se apropie de pragul de un milion de euro anul viitor.

„În primul rând sperăm să ne atin­gem targetul de 2018, este foarte important“, spune pentru Biz Cosmin Mălureanu. „După aceea, ne gândim serios să ne mișcăm către main tier, către segmentul principal al bursei. Această mutare ne-ar da acces practic la o altă zonă de investitori, la investitorii mari. Nu excludem varianta unei investiții mari care să împingă Ascendia mult mai puternic. Ideea este că până în 2018 vrem să așezăm, să dezvoltăm produsele noastre. După aceea vom avea nevoie de o forță foarte mare de vânzare, nu doar pe ce înseamnă România“, adaugă fondatorul Ascendia.

Array

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: