O intalnire cu final neasteptat

Reading Time: 3 minute

Daca la Bucuresti batalia se dadea, ca de obicei, pentru scaun, la Bruxelles, Consiliul European din 28-29 iunie a luat masuri importante pentru a rezolva macar o parte din efectele crizei datoriilor. Iar directiile pentru viitorul cadru financiar multianual vor avea impact si asupra Romaniei. Criza politica din Romania a fost eclipsata, pe plan european, de Consiliul European, care a reusit sa adopte cateva masuri extrem de importante pentru functionarea viitoare a zonei euro si pentru o revitalizare a economiei Uniunii Europene. Miza Consiliului a fost adoptarea rapida a unor masuri legate atat de rezolvarea situatiei crizei datoriilor din zona euro, cat si de reluarea cresterii economice, atat de necesare pentru stabilizare. Concluziile principale ale summitului sunt legate de crearea unei autoritati bancare centrale, de faptul ca Mecanismul European de Stabilitate nu va mai putea impune conditii de austeritate severa in momentul acordarii de asistenta financiara sectorului bancar spaniol, dar si de viitorul cadrul financiar multianual. Situatia economica dinainte de summit se prezenta astfel: criza datoriilor de stat din zona euro, declansata la sfarsitul anului 2009 in Grecia, ajunsese la o noua tara, Cipru, care a solicitat ajutor international. Economia Ciprului este strans legata de cea a Greciei, iar o contagiune ar fi extrem de periculoasa pentru acest stat. Spania a transmis o solicitare oficiala pentru o linie de finantare externa de 100 miliarde euro, destinata recapitalize rii sectorului bancar puternic lovit de prabusirea pietei imobiliare si de situatia grava din economie, cu un somaj de 24%, potrivit Mediafax. “Lumea si-a imaginat prea multe zile ale judecatii in ultimii ani, iar Europa a reusit sa amane incontinuu. Astazi, problema este ca, intr-adevar, mizele au devenit mult mai ridicate. Nu mai vorbim despre mica Grecie, ci despre mai marea Spanie si chiar uriasa Italie”, a comentat pentru Bloomberg situatia Sebastian Paris-Horvitz, analist la HSBC Private Bank Suisse in Paris. UN SUMMIT CU FOLOS Acestea au fost mizele care trebuiau rezolvate de liderii Uniunii. Le-a trebuit aproape 14 ore pana cand au convenit sa renunte la conditia ca guvernele sa aiba statut de creditor privilegiat in cazul liniei de finantare catre Spania, destinata recapitalizerii sectorului bancar. Summitul a deschis calea catre recapitalizarea directa a bancilor de la fondurile de urgenta ale zonei euro, dupa ce UE va crea o institutie unica de supraveghere bancara. Italia si Spania vor putea accesa credite de “bailout” fara a pierde suveranitatea economica, masura menita sa impinga in jos costurile de finantare a celor doua state, a caror crestere puternica a generat temeri ca zona euro s-ar putea diviza, aplicand o lovitura grea economiei mondiale. “Am convenit masuri cu efect pe termen scurt care ar trebui aplicate Spaniei si Italiei. Avem in vedere toate optiunile pentru efectuarea interventiilor necesare pentru a calma situatia. Exista un intreg arsenal de posibile variante de interventie si masuri”, a declarat premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, care prezideaza Eurogroup, grupul de lucru al ministrilor de Finante din zona euro. Ministrii urmeaza sa actioneze pentru implementarea masurilor convenite in cadrul acestui summit. Liderii europeni au convenit sa utilizeze fondurile de bailout “intr-o maniera flexibila si eficienta pentru a stabiliza pietele pentru statele membre”, atat timp cat vor respecta regulile privind reducerea deficitelor bugetare si vor semna un memorandum de intelegere. Un alt punct aflat in discutii si bifat cu succes la Consiliu a fost planul privind asistenta directa acordata bancilor, care prevede instituirea unei autoritati centralizate pentru supravegherea bancilor europene, care in prezent sunt sub controlul guvernelor statelor nationale, guverne care au evitat pana acum inchiderea bancilor neperformante. Ceea ce s-a reusit la acest summit, o masura de altfel extrem de indrazneata, este cedarea puterilor bancilor nationale de supraveghere a sistemului bancar din fiecare tara catre o autoritate centrala. Adica inca un pas spre o uniune financiara mai stransa. Nu in ultimul rand, un alt punct castigat si stabilit la Consiliu a fost crearea Pactului pentru crestere economica si locuri de munca, care va mobiliza 120 de miliarde de euro pentru investitii immediate cu scopul de a da un impuls economiei si a ajuta la crearea de noi locuri de munca. “Nu lasam criza in urma cu acest Pact”, a spus premierul danez Helle Thorning- Schmidt, “dar mai mult ca oricand aceasta decizie ne va da speranta, directive si rezultate tangibile pentru a duce Europa mai departe si pentru a avea noi cresteri si noi locuri de munca.” Toate masurile adoptate trebuie implementate cat mai repede, iar misiunea Comisiei Europene in perioada urmatoare va fi sa supervizeze acest plan de actiuni extrem de indraznet pentru a reusi sa ajungem la o stabilizare. Este clar ca la nivelul zonei euro criza datoriilor de stat va mai dura, insa acest summit si-a propus sa introduca parghiile prin care, pe termen lung, sa reusim sa traversam criza si sa nu mai ajungem in aceasta situatie.