Noul consumator in cautarea produselor sanatoase

Reading Time: 4 minute

Cum se raporteaza romanii la ideea de “produs sanatos”? Cat de mult cantareste atributul “sanatos” in alegerea produselor de larg consum? Acesta este un fenomen in crestere in Romania, cu multiple modalitati de exprimare in functie de nivelul de informare, educatie, statusul individului, dupa cum afirma Adina Nica, Consultant Strategie The Network si Fondator Open I Research. Pentru a intelege aceste lucruri, shop-ul de cercetare Open-I Research a realizat un studiu care se refera la atitudinile romanilor cu privire la “produse sanatoase”, cu focus pe alimente si cosmetice. O schimbare esentiala se produce in prezent in privinta modului in care romanii se raporteaza la mancare. Am descoperit mai multe niveluri de manifestare a preocuparii pentru sanatate. NIVELUL 1: CAUTAREA LUCRURILOR SIMPLE Consumul de alimente simple, neprelucrate, cu continut mai mic sau chiar fara aditivi si conservanti. Este o conceptie a unor oameni care sunt convinsi ca produsele ambalate de pe rafturile supermarketurilor sunt “pline de chimicale” si atunci prefera sa-si procure hrana zilnica din piete, direct de la tara sau din productie proprie, atunci cand pot face acest lucru. In cosmetica, aceasta tendinta se manifesta prin inlocuirea cremelor si a altor produse de ingrijire cu produse simple, de baza (crema de fata inlocuita cu ulei de masline, mastile cosmetice preparate in casa din diverse combinatii de alimente: malai, miere, lamaie, fructe, etc.). In prevenirea si tratarea unor boli, revin “leacurile babesti”, nu mai dau fuga la farmacie pentru cea mai simpla raceala, ci ma gandesc, cu ce am in casa, cum pot sa-i vin de hac. Este vorba despre actualizarea unui obicei mai vechi, de a folosi proprietatile plantelor, ierburilor, ca remedii pentru afectiuni usoare. NIVELUL 2: GOANA DUPA “FARA” Produse “Fara E-uri”, conservanti, aditivi, coloranti, “Fara chimicale” etc. Desi ar prefera sa consume produsele direct de la producator, avand astfel garantia unui produs cat mai “curat”, cei mai multi, in special in mediul urban, nu au cum sa faca acest lucru. De aceea, compromisul pe care il fac este ca citesc ambalajul roduselor si cauta produse “Fara E-uri”, conservanti, aditivi, coloranti etc. In cosmetice, “Fara parabeni” este o conditie simpla pentru ca o crema de fata sa intre in lista de optiuni, fara aluminiu, fara conservanti, fara SLS. De aceea, cei mai multi producatori scot in fata, pe ambalaj, acest lucru, ajutand astfel cumparatorul sa ia o decizie cat mai repede. NIVELUL 3: BENEFICII SUPLIMENTARE Adaosuri la produsul de baza, menite sa ofere beneficii in plus. Produsele pentru copii au neaparat o specificatie de genul „continut ridicat de calciu, fier, vitamina D”, mamele putand oferi mai mult decat si-au propus copiilor lor, crescandu-si astfel stima de sine in rolul de mama. Daca ne uitam la produse pentru publicul larg, de exemplu in iaurturi, Danone sunt cei care au venit tot timpul cu ceva in plus, reusind sa transforme o categorie pana atunci simpla, iaurtul, intr-o sursa de beneficii pentru energie, digestie, crestere armonioasa. Produsele cosmetice se bat in oferte de adaosuri de “antioxidanti”, vitamine, acid hialuronic, promitand astfel nu numai intretinere si hidratare, ci si solutii pentru intinerirea pielii si reducerea ridurilor. Prezentarea pe ambalaj a beneficiilor suplimentare oferite de un produs este o practica deja generalizata, loc de inovatie fiind in ceea ce priveste tipul de beneficiu oferit, mergand de la adaosuri simple pana la cele mai sofisticate si exotice. NIVELUL 4: SOLUTII MAI “SOFISTICATE”: BIO, ORGANIC Este evident ca aceasta solutie aleasa de o nisa, dar este o nisa aflata in crestere. Prima este nevoia de a fi sigur ca produsul consumat este pur, fara niciun adaos, nemodificat genetic, astfel incat sa nu afecteze sanatatea. Cei care au aceasta preocupare se remarca prin faptul ca citesc enorm despre sanatate, despre efectele benefice ale mancarii bio, despre pericolul pe care-l reprezinta pentru sanatate procesele de crestere si de prelucrare obisnuite. Hotararea de a consuma un produs “absolut sanatos” este atat de mare, incat exista oameni care traverseaza saptamanal orasul ca sa isi faca aprovizionarea cu produse bio de la diversi furnizori sau si-au facut o gradina la tara si platesc pe cineva sa le-o intretina numai pentru a avea mancare “bio”. Apoi, nevoia de a se simti speciali si cu un pas inaintea celorlalti, cumparand ce este mai bun, fiind constienti ca solutia aleasa este si cea mai scumpa. Este evident ca aceasta solutie e aleasa de o nisa, aflata in crestere. In aceasta categorie se incadreaza cei care cauta solutii “pure” si sunt dispusi sa faca un efort in plus si sa plateasca premium pentru asta. Tot in categoria solutiilor mai sofisticate se inscrie si stilul de viata “vegan”, care promoveaza “hrana vie”, neprelucrata termic si fara origini animale. Adeptii acestui stil se simt chiar niste mici “experti”, investesc timp si energie in a studia regulile de nutritie, combinarea alimentelor, efectele subtile ale fiecarui aliment in parte. NIVELUL 5: PRODUSE PRIETENOASE CU MEDIUL INCONJURATOR Pana acum nu s-a pus problema “sanatatii” decat in sensul direct, in care, daca mananci sanatos, esti sanatos. In tarile avansate exista insa din ce in ce mai mult o preocupare pentru modul in care produsele consumate afecteaza mediul inconjurator. Cumparatorii vor sa stie daca metodele prin care sunt produse acestea sunt ecologice, daca ambalajul folosit este biodegradabil, daca nivelul emisiilor de CO2 in procesul de fabricatie este acceptabil, daca muncitorii care au lucrat la obtinerea produsului respectiv au avut conditii decente de munca, in mediu netoxic. Acest mod de a privi lucrurile reprezinta un nivel cultural superior, cel in care primeaza dezvoltarea colectiva, in care binele individual este perceput ca strict legat de binele colectiv. Se urmareste astfel gasirea unui echilibru intre respectul pentru natura si nevoia de hrana a omului. In Romania se poate vorbi despre o “nisa in nisa” deocamdata, cu o deschidere mai mare din partea generatiei tinere. Desi exista inca un segment semnificativ de consumatori ignoranti, care cred cu convingere ca “toate alimentele au aditivi, daca ar fi sa ma uit la ce contin n-as mai avea ce manca”, preocuparea pentru sanatate este una in crestere, accesul la informatie este mult mai facil, consumatorul este mult mai educat si mai riguros fata de acum cativa ani. Nu intamplator consumul de bauturi carbogazoase a scazut semnificativ in ultimii ani, iar in ultimul an consumul de iaurt a crescut. Toate cele cinci niveluri ale preocuparii pentru sanatate sunt in crestere, creand astfel oportunitati pentru producatori de a gasi solutii si a fi mai aproape de cerintele consumatorului, iar pentru branduri sa devina mai tentice si mai responsabile