Noul Cod Fiscal, in contradictie cu Programul de Convergenta

Noul Cod Fiscal, in contradictie cu Programul de Convergenta

Noul Cod Fiscal vine in contradictie chiar cu documentele oficiale de politica economica, anume Strategia Fiscal-Bugetara si Programul de Convergenta, a declarat Cosmin Marinescu, consilier prezidential la Departamentul Politici Economice si Sociale din cadrul Administratiei Prezidentiale.

Consilierul prezidential a motivat decizia presedintelui de a respinge noul Cod Fiscal prin faptul ca actul normativ ar fi avut implicatii semnificative asupra bugetului de stat pe 2016, iar guvernul nu a prezentat un plan de reducere a cheltuielilor publice.

“De la nivel guvernamental este confirmata necesitatea unor masuri compensatorii, masuri care sa acopere abaterea de la tinta de deficit. Deocamdata insa, nu au fost prezentate aceste masuri, nu a fost prezentat un plan privind reducerea cheltuielilor bugetare. Asadar, inca nu stim clar cum va putea arata bugetul pentru 2016. Ar fi trebuit ca masurile compensatorii sa fi fost prezentate inca de la inceput, pentru a cunoaste si cealalta fateta a relaxarii fiscale”, a declarat Cosmin Marinescu.

Consilierul prezidential a aratat ca in baza datelor transmise de Ministerul Finantelor Publice si potrivit calculelor efectuate in cadrul Administratiei Prezidentiale, implementarea Codului fiscal va genera implicatii semnificative pentru bugetul anului 2016.

“La nivelul Bugetului General Consolidat, prin luarea in considerare a masurilor Codului Fiscal, deficitul brut estimat pentru 2016 este de circa 2,9% din PIB, adica circa 21,4 miliarde lei. Nu am ramas la ipotezele strict contabile, ci am recurs la abordari economice, in dinamica. Astfel, am luat in considerare si efectele bugetare pozitive ale relaxarii fiscale, adica asa-numitele efectele de runda a doua, care au fost estimate de Ministerul Finantelor – mai mult sau mai putin optimist, inca nu stim asta – la circa 0,6% din PIB, adica circa 4,5 mld. lei. In continuare, am luat in considerare si cresterile certe si recente ale unor cheltuieli deja aprobate prin acte normative, care vor induce asupra bugetului pentru 2016 o cheltuiala suplimentara de circa 0,2% din PIB. Astfel, daca tragem linie, ajungem la un deficit bugetar final de circa 2,5% din PIB, fapt ce arata o abatere semnificativa de la angajamentele bugetare asumate, care se cifreaza la 1,2% pentru 2016. Aceasta indica in mod clar o anumita imprudenta fiscala”, a explicat Marinescu.

Consilierul prezindential a adaugat ca daca politica cheltuielilor publice va fi si ea imprudenta, atunci ar putea aparea riscul procedurii de deficit excesiv, din care am iesit abia acum 2 ani.

Marinescu a precizat insa ca “este de la sine inteles faptul ca România are nevoie de relaxare fiscala, insa este foarte importanta maniera in care se realizeaza aceasta, este foarte importanta etapizarea adecvata masurilor de reducere a impozitelor, care sa nu aduca nicio vulnerabilitate cadrului fiscal-bugetar”.