Ciprian Stănescu: 5 provocări și oportunități pentru noua lume

Ciprian Stănescu: 5 provocări și oportunități pentru noua lume

Reading Time: 5 minute

La finalul lui 2019 marile teme de conversație ale lui 2020 păreau să fie: alegerile prezidențiale din US, impactul Brexit, conflictul comercial dintre Statele Unite și China, Green Deal al Comisiei Europene, Expoziția Universală din Dubai, noile modele de EVs sau Euro și Tokyo 2020 și o eventuală criză economică, printre altele. 2020 este însă despre criza sanitară și umanitară, în primul rând, dar și despre evidenta criză economică.

Text de Ciprian Stănescu

Riscul ca sute de milioane de oameni să își piardă sursele de venit pe termen indefinit este real și chiar realitate în unele țări. În același timp, reacția guvernelor este diferită – de la injecții de capital gigantice, lockdown sau un tip de VMG până la lipsă de transparență și măsuri aproape inexistente de protecție socială și a economiei. Am analizat 5 din multele provocări pe care le avem în perioada următoare (turism, depresie, wfh, e-commerce și industria de evenimente) și am găsit și câteva oportunități.

Industria turismului în cădere liberă

În top 3 a celor mai lovite industrii zilele acestea e sigur cea a turismului: hoteluri (Marriott, cel mai mare lanț hotelier estimează pierderi de 90%), agenții de turism, companii de transport (Air Canada concediază temporar peste 16.000 angajați), restaurante, producție de alimente și produse de turism, etc. Chiar dacă restricțiile de călătorie ar fi diminuate, încrederea consumatorilor în siguranța sanitară a întregului proces va fi o lungă perioadă scăzută (transport, cazare, mâncare, etc). În același timp, mulți dintre consumatorii de turism pentru care o vacanță sau un city break erau un lux, un cadou, își vor restrânge sau elimina aceste cheltuieli.

Oportunități:

• În regiunile sau țările în care restricțiile de călătorie vor scădea în perioada următoare, va putea crește turismul local (și ecosistemul din jurul lui).   
•  Un nou tip de pachet turism/muncă, un fel de work holidays mai lungi care să includă și perioade de carantină, muncă și concediu.
•  Turism online în VR, AR, XR sau în Google Arts & Culture Platform
•  Tipuri de resorts în cazul în care pandemia reapare des (izolate, cabane/bungalow la distanță, servicii automatizate)

Creșterea depresiei și a anxietății

Depresia era deja una dintre bolile cele mai raspândite la nivel global și înainte de pandemia de Covid-19. Peste 260 de milioane de persoane sufereau de depresie la începutul lui 2020 și probabil alte câteva zeci de milioane nu erau înregistrați. Inevitabila criză economică va aduce aduce probabil sute de milioane de șomeri cu șanse reduse de reprofesionalizare sau oportunități – doar în Statele Unite estimările ajung aproape de 50 de milioane de șomeri ca urmare a crizei de Covid-19. Numărul persoanelor cu depresie va crește semnificativ în perioada următoare – nu numai din cauza lipsei job-urilor sau falimente dar mai ales din lipsa speranței – combinate cu un peisaj de știri negative, reducerea interacțiunii umane și a plimbărilor în aer liber.

Oportunități:

• Suport în reprofesionalizare în economia digitală (acolo unde se poate)
• Terapie și coaching la distanță – și metode mai bune de a face asta în afară de Zoom
• Cerere în creștere de animale de companie
• Creșterea aplicațiilor de suport (Calm, MoodKit, Houseparty, MindShift, Pocket Yoga, etc)

Biroul de acasă, noul birou?

Milioane și milioane de oameni de pe fiecare continent lucrează de acasă în această perioadă. Telemunca nu mai e un lux din pachetul de beneficii ci o necesitate. E posibil ca o perioadă în care munca de acasă să fie predominantă să fie însă mai lungă de 2-3 luni și să se prelungească la 6-8 luni și acest lucru să aiba un impact major și asupra industriei de clădiri de birouri și chirii private. Doar că pentru mulți angajați sau antreprenori, work from home nu funcționează atât de bine. Într-un context economic oricum foarte dificil, wfh nu e pentru toată lumea. În Statele Unite doar 7% dintre angajați aveau acces la telemuncă sau muncă flexibilă (majoritatea poziții de management, oricum) față de țări nordice ca Danemarca (88%) sau Suedia (82%) în ultimii ani. Economiile bazate în principal pe manufactură și producție neautomatizată și mai puțin pe economie digitală sau automatizată vor avea din ce în ce mai multe provocări cu angajații și capacitatea de supraviețuire economică.

Oportunități:

• Servicii de suport pentru transformarea unei părți a casei în birou, acolo unde acest lucru este posibil (camere video mai bune, izolare fonică, design interior, mobilă)
• Noi tipuri de servicii într-o lume hibridă birou-casă (de la asigurări la curățenie)
• Noi tipuri de abonamente de internet și creșterea pachetelor de date
• Noi tipuri de joburi ce necesită muncă manuală digitală (creație, introducere de date calitative, manageri de baze de date, etc)
• WFH & LFH (Learn from Home) – oportunități pentru învățare de competențe tehnice digitale noi (de la RPA la graphic design)

Industria de Fashion și e-commerce

Retail-ul fizic își va accelera contractarea și cu ea o mare parte a industriei de fashion, cel puțin până la sfârșitul anului (peste 1 milion de angajați au fost disponibilizați deja în Bangladesh, al doilea exportator de textile după China). Cumpărăturile online cresc aproape exponențial (la nivel global 87% din ”shopping journey” începea deja în online) și, în teorie, aceasta este o veste bună pe termen lung pentru Amazon, Alibaba și ceilalți jucători mari. Dar pe termen mediu si scurt nu e neapărat o veste bună: consumatorii sunt obișnuiți să își primească produsele repede (deci cine are viteza mai mare, câștigă), deja sunt provocări mari în supply chain (sistări sau întârzieri mari în producție) și consumatorii încep să regândească cheltuielile ce nu sunt obligatorii.

Oportunități:

• Economia de argint (persoane 60+) va vedea o creștere mai mare din 2020, în special pentru servicii la distanță (medicale, alimentație, haine, entertainment personalizat sau terapie)
• Servicii mai bune de personalizare a online shopping, automatizare a lanțului (producție automatizată, transport, retur)
• XR & MR shopping (Extended și Mixed Reality) și investiții în hardware și software (aici mai multe în trendul #4)
• Producție medie sau micro la nivel local de haine sau mâncare 

Industria de evenimente

Modelele de business în care numere mari de consumatori sunt prezenți într-un singur loc au de suferit în 2020. Și poate chiar și in 2021 (toate evenimentele Microsoft până în iunie 2021 vor fi doar online). De la companii care vând cursuri de recalificare, la organizatori de conferințe sau nunți până la evenimente sportive, festivaluri de muzică și tehnologie, totul pare că se amână sau anulează în 2020: Jocurile Olimpice de la Tokyo, Euro 2020, Expoziția Universală din Dubai (cel mai probabil) până la cele mai mari conferințe din lume și din România (aici conversația Future Talks cu 5 din cei mai importanți organizatori de conferințe din România). Impactul se vede și într-un supply chain foarte complex: de la companii de catering, marketing și transport până la producție (tech, materiale) sau spații de cazare și desfășurare.

Oportunități:

• Modele noi de evenimente online sau hibrid cu monetizare diferită față de pre-2020
• Servicii de suport (consiliere, hardware, software) pentru un nou tip de ”content maker” (toată lumea construiește content live/ video în social media)
• Creșterea sporturilor online și a activității sportive la distanță
• Modele noi de business în livrarea de conținut (concerte, teatru online)

Când ne revenim la normal? Probabil niciodată, pentru că normalul nu mai are cum să se întoarcă. Noua luma în care tocmai am intrat este aici să rămână și în viitor. 

 Ciprian Stănescu este Managing Partner al Social Innovation Solutions, Fondator al Future Makers și al conferințelor Future Summit și Future Talks.

Foto: © ่๋janwith Chaisiri | Dreamstime.com