Noile modificări ale Codului Fiscal vor impacta mediul de afaceri de la începutul anului viitor

Noile modificări ale Codului Fiscal vor impacta mediul de afaceri de la începutul anului viitor

Noile modificări ale Codului Fiscal vor impacta mediul de afaceri de la începutul anului viitor.
Ce trebuie să știe antreprenorii din acest punct de vedere? Ce taxe vor plăti din 2023?

România este în procedură de deficit excesiv și are nevoie de diverse reforme, mai ales în domeniul creșterii veniturilor bugetare și al consolidării activității de colectare a veniturilor la bugetul de stat, dar și în ceea ce privește optimizarea cheltuielilor bugetare. Aceste presiuni se transpun în creșteri de taxe sau reducerea / rigidizarea unor facilități fiscale.
Există și vești bune – spre exemplu, în zona impozitului pe profit, se recunoaște nevoia susținerii contribuabililor în a dezvolta noi capacități de producție, precum și în retehnologizarea / modernizarea celor existente. Prin urmare, începând cu 2023 se extinde aplicarea facilității fiscale de scutire de impozit pe profit pentru profitul investit în active utilizate în producție și procesare, precum și în active reprezentând retehnologizare. De notat este faptul ca activele corporale pentru care se aplică scutirea de impozit vor fi stabilite prin Ordin al ministrului finanțelor.

După câteva vești calde, vin și cele multe… și reci. Astfel, vedem cum, pentru colectarea unor sume suplimentare la bugetul de stat, se va trece la majorarea cotei impozitului pe dividendele distribuite după data de 1 ianuarie 2023, de la 5% la 8% pentru dividendele distribuite / plătite între persoane juridice române, precum și pentru cele distribuite / plătite nerezidenților.

Vorbind de microîntreprinderi, anul 2023 „revoluționează”, din nou, acest impozit. Rațiunea o reprezintă reducerea numărului beneficiarilor acestui tip de impozit și excluderea anumitor activități desfășurate de microîntreprinderi. Practic, începând cu 2023 se instituie condiția ca microîntreprinderea să aibă cel puțin un salariat, caz în care se elimină cota de impozitare de 3%, rămânând doar cea de 1%.

Un alt aspect deosebit de important îl reprezintă zona de abuzuri, prin folosirea acestui regim de impozitare în vederea unei concurențe neloiale și a obținerii unor avantaje fiscale în diverse situații, inclusiv prin mascarea formei de angajare a persoanelor fizice. De asemenea, pentru încadrarea în regim, mai mulți antreprenori luau decizii de fragmentare a activităților desfășurate. Ca măsură de combatere a acestui fenomen, din 2023 se va introduce condiția deținerii de părți sociale de către același asociat la cel mult trei microîntreprinderi, pentru acei asociați care dețin mai mult de 25% din valoarea/numărul părților sociale sau al drepturilor de vot. Sumarizând, pot fi microîntreprinderi doar persoanele juridice române (SRL) care au cel putin 1 angajat, au realizat venituri, altele decât din consultanță și management, în proporție de peste 80% din veniturile totale, au venituri totale ce nu depășesc 500.000 euro și ai căror asociați/acționari dețin peste 25% din valoarea capitalului social la cel mult 3 persoane juridice române plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, iar cota de impozit va fi 1%.

La ce ar trebui să fie atenți antreprenorii în 2023? De ce?

În fiecare zi, luna sau an, dar în mod special pe parcursul anului 2023, antreprenorii trebuie să fie atenți la venituri / cheltuieli, respectiv încasări / plăți. Un răspuns aparent banal, dar în perioada aceasta capătă conotații complexe și necesită un raspuns chirurgical din partea antreprenorilor. Aș vrea să detaliez, ca să fie limpede:

• Veniturile companiilor sunt sub presiune din cauza scăderii puterii de cumpărare a populației. Practic, salariile cresc mai lent decât prețurile și, suplimentar, majorarea dobânzilor generează scumpirea ratelor aferente creditelor ipotecare. Aproximativ 1,5 milioane de clienți au credite ipotecare în derulare și sunt afectați. Care sunt implicațiile? Practic, companiile nu mai pot transfera proporțional creșterea costurilor în prețul final, pentru protejarea marjelor de profitabilitate. Într-o economie competitivă, accentuată și de o concurență subterană agresivă (economia neagră), atenția se mută către protejarea veniturilor și a portofoliului de clienți. Expansiunile agresive și acumularea de venituri adiționale (new business) necesită capital suplimentar, din ce în ce mai greu de găsit în aceste vremuri. Practic, companiile trebuie să se diferențieze prin calitate, inovare, fidelizarea clienților, retenția oamenilor, servicii post-vânzare, digitalizare, diversificarea produselor și a canalelor de vânzare. Simplu de spus, dar extrem de greu de făcut într-o perioadă marcată de scăderea marjelor de profit și creșterea dobânzilor care determină scumpirea capitalului. De aceea, investiția în educație, inovarea și calitatea oamenilor pot face diferența.
• Cheltuielile companiilor cresc pe toate fronturile: creșteri salariale pentru a compensa inflația, majorarea dobânzilor determină creșterea serviciului datoriei, iar costurile de aprovizionare, transport și energie sunt din ce în ce mai mari. Având în vedere presiunile asupra marjelor de profitabilitate, cheltuielile necesită o monitorizare regulată și detaliată pe centre de cost. Practic, antreprenorii trebuie să cunoască foarte bine costurile fixe și variabile pentru fiecare departament, categorie de linie de afacere sau canal de vânzare. Eventuale pierderi (scurgeri de lichiditate din companie) trebuie oprite cu prioritate, iar optimizarea marjelor poate fi obținută prin concentrarea atenției și resurselor pe direcțiile cele mai profitabile. O problemă generalizată este cea a creșterii costurilor de finanțare. Dobânda medie aferentă creditelor bancare acordate companiilor se apropie de 10% la finalul acestui an, dublu față de începutul anului. Este o creștere majoră într-un timp foarte scurt. Ca să înțelegeți impactul, gradul de îndatorare al companiilor către instituțiile de credit este de 20% prin raportare la active (restul până la 72% find datorii comerciale către furnizori, fiscale și diverse). Mergând mai departe pe firul logic, rotația activelor în vânzări pentru companiile din România este aproape de 0,75 (activele companiilor de 2.600 mld lei generează venituri totale de 1.950 mld lei), ceea ce înseamnă că datoriile bancare raportate la cifra de afaceri sunt aproape de 25%. În consecință, o creștere în medie a dobânzii aferente creditelor de 5% înseamnă un plus al costurilor de finanțare de 1,25% din cifra de afaceri, ceea ce echivalează cu un sfert din profitul companiilor active în România. În acest context, protejarea marjelor de profitabilitate prin reducerea costurilor de finanțare devine o necesitate vitală, mai ales pentru companiile îndatorate. În acest sens, recomand IMM Invest Plus, un program de finanțare bancară cu garanții din partea statului care subvenționează dobânda pentru primele 12 luni, exact în perioada de vârf a inflației și a dobânzilor. Sunt foarte multe scheme de finanțare pe fonduri europene, PNRR și garanții de stat. Toate acestea trebuie exploatate la maximum de către antreprenori pentru dezvoltare.
• Încasările și plățile trebuie prognozate pentru cel puțin 3-6 luni în avans, pentru a preîntâmpina eventuale probleme de lichiditate. Având în vedere că trăim vremuri de incertitudini fără precedent, iar probabilitatea încasărilor este sub cea a plăților certe, este necesară bugetarea fluxului de numerar pe cel puțin 3 scenarii: moderat / optimist / pesimist.

Ce sfaturi ai pentru cei care vor să pornească pe drumul antreprenoriatului în 2023? De ce?

În linii mari, aspectele detaliate anterior, referitoare la venituri, cheltuieli, încasări și plăți, sunt valabile și pentru antreprenorii aflați la început de drum. Provocarea suplimentară specifică startup-urilor se referă la incertitudinea și mai mare a veniturilor, respectiv accesul mai dificil la finanțare în primii ani. De aceea, diferențierea constă în fundamentele oricărei afaceri de succes: pasiunea și determinarea fondatorilor, abilitatea de a indentifica foarte clar o nevoie reală existentă în piață, un model de afaceri diferit sau mai greu de replicat de către concurență, deschiderea cât mai multor canale de vânzare și comunicare pentru accelerarea vânzărilor și un serviciu sau produs oferit la calitatea promisă. Este tentant la început de drum să declari clienților că esti unic sau diferit, tocmai pentru a impresiona… dar, dacă promiți așteptări mari și livrezi la un nivel inferior, atunci efectul este fix invers: dezamăgire și pierderea încrederii, extrem de greu de recuperat. Aici vorbim despre valori, misiune și viziune, care trebuie să fie autentice și livrate corespunzător. Pe lângă toate aceste ingrediente, cred că mai avem două: planificarea financiară și tehnologia. Planificarea financiară (obiective de venituri, buget de cheltuieli, flux de numerar estimate pe cele trei canale de operațiuni, investiții și financiar, monitorizarea capitalului de lucru etc.) este importantă, pentru că spațiul de eroare este din ce în ce mai mic. Au apus vremurile în care intuiția era suficientă într-o piață virgină sau cu multe nevoi neacoperite. Acum, concurența este foarte agresivă și avem foarte multe incertitudini, de natură monetară, fiscală, geopolitică sau de piață. De aceea, în tot acest context haotic, antreprenorii trebuie să dea dovadă de precizie chirurgicală în gestiunea financiară a afacerii lor. Nu în ultimul rând, tehnologia cred că este importantă, fie că vorbim despre sistemele folosite pentru gestiunea afacerii, promovarea online sau comunicarea prin social media, toate acestea sunt necesare pentru o afacere competitivă. În linii mari, cred că antreprenorii care gestionează bine toate aceste aspect importante ale unei afaceri, vor avea succes, mai devreme sau mai târziu.

Ca analist financiar, cum vezi mediul antreprenorial de la noi?
Ai observat o evoluție în bine a mediului antreprenorial din România? De ce/ de ce nu?

Mă bucur să văd creșterea numărului de companii nou înființate, care a depășit pragul de 100.000 în fiecare din ultimii 2 ani, comparativ cu media ultimului deceniu de cca. 75.000. Este un val de entuziasm al capitalului românesc care vine dinspre noua generație, deoarece vârsta medie a unui antreprenor de start-up a scăzut de la 35 ani (2010) până la 31 ani (2021). Este un lucru foarte bun, deoarece România este preponderant o țară de salariați, deși am închis deja 3 decenii de capitalism. Practic, avem cca. 4 milioane de angajați în sectorul privat, 1,2 milioane în sectorul public, și doar 0,5 milioane de antreprenori. Din perspectiva numărului de companii la 1.000 de locuitori, România ocupă ultimul loc în UE, respectiv 23. Nici din perspectiva maturizării nu stăm bine: vârsta medie a unei companii active în România este de 10 ani, extrem de puțin pentru o țară cu 33 de ani de capitalism (mediana vârstei ar fi trebuit să ne indice undeva către 15-16 ani). Totuși, trendul recent îmi dă suficiente motive de optimism: din ce în ce mai multe startup-uri cu antreprenori mai tineri. Aceste evoluții creează premisele unui aspect esențial pentru schimbarea modului în care facem afaceri: o mentalitate nouă a antreprenorilor, diferită față de cea a „patronilor” din trecut. De asemenea, avem oportunități de finanțare pentru investiții și dezvoltare fără precedent: 81 mld. euro urmează să fie aprobate și primite de la UE pentru investiții și redresare, atât pentru proiecte hard, cât și pentru proiecte soft, de implementat până în 2029 inclusiv. Este mai mult decât toate investițiile publice realizate în ultimul deceniu. Avem 29,3 mld. euro prin programul PNRR, din care jumătate fonduri gratuite nerambursabile. La PAC, Politica Agricola Comună, avem disponibili 21 mld. euro pentru investiții de realizat in perioada 2021-20217, iar in Politica de Coeziune recent aprobata sunt 30,7 mld euro. Practic, vorbim de fonduri disponibile anual de aproape 5%-6% din PIB pentru următorii 5 ani. Chiar dacă avem o rată de absorbție de 70% (media ultimului deceniu), vorbim despre un potențial de finanțare de aproape 4% din PIB, ceea ce este dublu față de investițiile publice realizate pe fondurile naționale interne. Într-un asemenea context, cu siguranță există perspective de progres și dezvoltare, iar antreprenorii care dezvoltă afaceri de succes, bazate pe pilonii detaliați anterior, sunt cei mai în măsură să le exploateze.