Nivelul redus al educației financiare, handicap în dezvoltarea economică

Nivelul redus al educației financiare, handicap în dezvoltarea economică

Reading Time: 2 minute

Nivelul redus al educației financiare influențează nivelul intermedierii financiare, gradul de bancarizare și bunăstarea fiecărui individ în parte și poate fi un handicap în dezvoltarea economică a României, spune Gabriela Folcuț, director executiv Asociația Română a Băncilor (ARB).

“România se plasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al educației financiare, al gradului de bancarizare și al gradului de intermediere financiară”, a declarant Gabriela Folcuț, în cadrul seminarului EU-COFILE, organizat de Alpha Bank România, împreună cu BNR și ARB.

România se afla pe locul 123 din 143 de țări și pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte educaţia financiară, în condiţiile în care doar 22% din populaţie are cunoştinţe financiare minime. Totodată, unul din trei români nu are competențe sau are competențe scăzute la citire, matematică și științe exacte.  

O consecință directă a nivelului scăzut al educației este o pondere mare a populației nebancarizate, a arătat reprezentanta ARB.

În România, ponderea populației nebancarizate se află la 42% în comparație cu 9,08% media UE. Spre comparație, gradele de bancarizare în rândul țărilor din regiune sunt: Bulgaria – 72%, Slovenia – 98%, Serbia – 71%, Polonia 87% și Cehia 81%.

“O concluzie pe care o susțin și cei de la Banca Mondială este că accelerarea bancarizării s-ar putea realiza prin introducerea distribuirii plăților guvernamentale în sistemul de plăți digitale”, a arătat Gabriela Folcuț, adăugând că în România 30% dintre bugetari sunt plătiți doar numerar, acesta fiind cel mai mare procent din regiune.

În ceea ce privește intermedierea financiară (credit neguvernamental/PIB) România are cel mai scăzut nivel din UE, un grad de 26,4% în 2017.