Narada a investit aproape 7 milioane de lei pentru a susține parcursul educațional a peste 100.000 de copii
Reading Time: 6 minuteDacă în trei ani de la lansarea proiectului HartaEdu.ro, Narada a reușit să sprijine parcursul educațional al 110.000 de copii, după investiții de 7 milioane de lei, până în 2030, plănuiește să ajungă la aproape 500.000 de elevi
Platfoma lansată de organizația Narada, HartaEdu.ro, a apărut în cel de-al doilea an al pandemiei, în 2021, ca o pârghie de sprijin pentru un sistem educațional aproape de colaps, slab finanțat și cu nenumărate probleme atât la nivel de infrastructură, cât și din punct de vedere al programelor.
Toate școlile din sistemul public de învățământ au primit astfel oportunitatea de a lansa un strigăt de ajutor, Narada având scopul de a mobiliza comunitățile pentru a găsi soluții de rezolvare.
După exact trei ani de la lansarea proiectului, pe HartaEdu.ro sunt lansate aproape 1500 de alerte ale școlilor din România, însumând nevoile educaționale a peste 350 de mii de copii. Până în prezent au fost rezolvate aproape 600 de alerte cu investiții de 7 milioane de lei, bani proveniți din donații menite să schimbe educația. Aceste investiții se traduc în aproape 110 mii de povești și destine ale copiilor rescrise, ca cifră de impact.
„În urmă cu doi ani ne-am stabilit un obiectiv foarte îndrăzneț, ar spune unii: ne-am propus ca până în 2030 să putem număra impactul educațional la aproape 500 de mii de copii. Am considerat atunci și credem în continuare că aceasta este masa critică de copii asupra cărora putem întinde o mână ca, ulterior, prin forța și exemplul lor, ei să poată genera transformarea la nivel macro. În 2024 suntem la 110 mii de copii, adică o cincime din obiectivul propus. Mai avem mult de muncă și suntem dispuși să o facem, mai ales că suntem înconjurați cu așa o energie minunată din partea atâtor oameni care cred în noi și cred că educația este singura noastră șansă, a noastră ca națiune, spre evoluție”
Raluca Jianu, președinte Narada
5 octombrie 2021 aducea în peisajul sumbru și îngrijorător al pandemiei imaginea sistemului educațional românesc gata de colaps. Peste 1,2 milioane de elevi, potrivit spuselor ministrului educației de la vremea respectivă, învățau în școli cu o infrastructură neadecvată, nu existau programele PNRR și PNRAS, școlile erau nereabilitate de zeci de ani de zile, multe dintre ele funcționau cu toalete în fundul curții, nu aveau o sursă de alimentare cu apă potabilă, iar sistemul de termoficare era aproape inexistent. Nici nu se putea vorbi de laboratoare de științe, biblioteci sau tehnologie modernă în sălile de curs, profesori fiind depășiți de sistemul de învățare hibrid online și offline, iar copiilor lipsindu-le resursele de bază pentru a continua educația, nepunându-se problema performanței în nenumărate comunități.
Ca în majoritatea domeniilor, birocrația era cuvântul cheie și în educație. Ca o soluție la tot acest tablou alarmant, o mână de oameni pentru care educația a reprezentat cea mai valoroasă recompensă a vieții, capabili să vadă cum ar putea arăta viitorul în lipsa ei, naradienii, abia obișnuiți cu politice societății civile, au pus pe masa un proiect unic în România la perioada respectivă: HartaEdu.ro. Folosindu-se de tehnologie și inovație, au localizat pe o hartă a României toate școlile din sistemul public de învățământ, oferindu-le acestora posibilitatea de a înscrie alerte, de a cere ajutor comunităților. Trei ani mai târziu, aproape 600 din aceste alerte au fost rezolvate, rezultatele fiind mult mai profunde decât lasă să se vadă această cifră.
Dincolo de săli de clasă reabilitate, mobilier schimbat, table inteligente, videoproiectoare, biblioteci, terenuri de sport, chiar microbuze cu care elevii să poată fi aduși la școală, Narada, cu ajutorul tuturor oamenilor care s-au implicat, oameni obișnuiți care cred în puterea educației, al companiilor mari, a oferit altceva: a arătat că se poate și a sprijinit schimbarea mentalităților.
„De așa de multe ori am întâlnit profesori sau directori de școli care, atunci când interveneam într-o alertă, primul lucru pe care îl spuneau era: <Nu mi-am imaginat niciodată că se poate, că poate fi adevărat>”
Raluca Jianu, președinte Narada
La rândul lor, mulți dintre cei implicați în educație au părăsit zona sa de confort și și-a adus contribuția. De la simpla scriere a unei alerte pe HartaEdu și până la mobilizarea părinților, a companiilor locale, la project managementul unui târg școlar și până la comunicarea evenimentelor organizate de școală, dascălii au demonstrat că pot pune umărul în egală măsură cu oricine pentru a contribui la această transformare a educației, atât de necesară.
De-a lungul celor trei ani, Narada a consolidat nenumărate campanii și proiecte ale HartaEdu, toate având ca obiectiv principal educația copiilor. Cea mai recentă campanie, 1 copil încălțat = 1 destin dezlegat, a fost un exercițiu de mobilizare socială, născut în urma unui studiu efectuat printre profesorii de pe HartaEdu, profesori care în numai câteva zile au cerut ajutor pentru 8.220 de elevi din comunitățile lor, elevi care nu aveau bunurile de bază precum ghiozdane, rechizite, o geacă de iarnă sau o pereche de încălțări îmblănite, obiecte fără de care se aflau în pragul abandonului școlar și a unui dezastru educațional.
Artiștii Irina Dragomir și Vali Bărbulescu s-au alăturat acestui proiect, realizând o instalație de artă ce a fost expusă în trei dintre centrele comerciale bucureștene pentru a atrage donații, respectiv imaginile fotografice și video din comunitățile vizate, ce au fost ulterior expuse în cadrul unei expoziții de artă la galeria Galateca. Aproape 100 de influencers, mare parte dintre ei răspunzând chemării lui Florin Grozea ce deține agenția de impresariat MoCapp și a lui Smiley de la HaHaHaProduction, au susținut această cauză pe rețelele de socializare îndemnând oamenii să doneze și cu toate aceste eforturi s-au strâns banii pentru a echipa pentru școală 2698 de copii, rezultat ce a depășit obiectivul Narada de minim 2.500 de copii care să se poată concentra pe educație fără a mai avea această presiune financiară pe umerii lor micuți.
Un alt proiect semnificativ al HartaEdu a fost reprezentat de cele două ediții ale campaniei „Împreună pentru școala noastră”, la finalul cărora 85 de școli au organizat târguri, au mobilizat comunitățile și și-au rezolvat alertele de infrastrctură și dotări. Sute de profesori au învățat să fie antreprenori, să facă fundraising, comunicare și project management, elevii au învățat și ei aceleași abilități, iar părinții au conștientizat cât de important este implicarea lor. Azi, 85 de școli au alertele rezolvate și sunt cu un pas mai aproape de a oferi copiilor toate condițiile necesare pentru a le permite să viseze mare, să-și împlinească potențialul prin educație.
Povestea școlii și a comunității din Hârlău, un real exemplu de succes în urma implicării oamenilor în educație, pentru copii
„Acum doi ani școala noastră se confrunta cu diverse provocări, de la lipsa spațiilor pentru laboratoare, dotări moderne, spații prielnice desfășurării activităților sportive în aer liber, atragerea copiilor spre școală (în special al celor de etnie rromă), motivarea acestora precum și a părinților în vederea susținerii copiilor pentru a finaliza 8 clase. Comunitatea locală este în general una săracă, alcătuită dintr-o pondere destul de mare din familii de etnie rromă. Tradițiile acestora care impun căsătoriile timpurii, lipsa susținerii fetelor de a continua școala duce de cele mai multe ori la perpetuarea analfabetismului în rândul acestora, precum și a abandonului școlar timpuriu. Construirea acestui teren de sport a avut un impact destul de mare nu doar la nivelul comunității școlare, ci aș putea spune că impactul a fost chiar la nivelul întregii comunități locale. Spun acest lucru deoarece, așa cum am spus chiar de la inaugurare, accesul a fost gratuit pentru toți copii din oraș în zilele de week-end și vacanțe. Copii care până atunci se jucau pe stradă, între blocuri, veneau mereu la teren pentru a juca fotbal. Chiar își făceau singuri programări pentru a nu se suprapune”
Bogdan Dorneanu, profesor de matematică la Școala Gimnazială „Petru Rareș” din Hârlău
A ajuns în această comunitate că așa a fost să fie în vremea în care căuta să se titularizeze, a îndrăgit-o și a rămas aici. Majoritatea timpului și-l dedică copiilor, acelora care nu au pe nimeni să-i ajute la teme, care nu au parte de o masa caldă acasă, care sunt gata să abandoneze școala dacă el nu ar fi. S-a uitat în jur și s-a întrebat: „Cum să-i țin eu pe copiii ăștia mai mult la școală? Ce le-ar lipsi?”. Ar fi putut să caute să facă rost de truse de geometrie sau de culegeri de matematică. Sau ar fi putut să plece în vacanța de vară la mare, să-și permită odihna binemeritată. A scris în schimb o alertă pe HartaEdu și a spus că e nevoie foarte mare de un teren de sport. Când oamenii de bine s-au mobilizat și s-a găsit finanțare din partea Prime Kapital Development, și-a petrecut toată vara pe șantier, iar acum, după ore, supervizează renovarea școlii, printr-un proiect PNRR.
Urmăriți Revista Biz și pe Google News. Abonamente Revista Biz