Aproximativ 35% din muncitorii străini aflați în România au fugit după intrarea țării noastre în Schengen

Aproximativ 35% din muncitorii străini aflați în România au fugit după intrarea țării noastre în Schengen

Odată cu accesul țării noastre la zona Schengen au fost implementate o serie de modificări legislative și procedurale, însă întregul proces al aderării a atras după sine și consecințe negative pentru piața muncii din România, unde importul de personal reprezintă singura soluție validă, pentru o mare parte dintre angajatorii români.

În prezent, aproximativ 35% din numărul total al muncitorilor străini angajați în România au ales deja să părăsească țară, spre a-și construi un nou viitor în alte țări membre ale spațiului Schengen.

Problema muncitorilor străini care aleg să fugă din țară afectează deopotrivă agențiile de recrutare a personalului străin și implicit angajatorii români, care și-au pus încrederea în importul de forță de muncă, pentru acoperirea deficitului masiv cu care se confruntă piața muncii din România.

,,Părăsesc țară mulți dintre muncitorii ajunși în România sau dintre cei care doar primesc viza de lucru valabilă acum și pentru Schengen. Vorbim aici despre muncitori care nici nu mai ajung la noi în țară, pentru că vor să câștige mai mulți bani decât pot obține în România. Conform estimărilor noastre, de la data intrării României în Schengen, până în prezent, un procent de aproximativ 35‑40% de muncitori străini sunt deja plecați din țară”, a declarat Yosef Gavriel Peisakh, General Manager al agenției de recrutare a personalului străin WORK FROM ASIA.

Deficitul de personal crește de la un an la altul, însă în schimb șansele de soluționare a acestuia scad dramatic, fără măsuri care să vizeze și acest recent fenomen al muncitorilor străini care aleg să părăsească țară, în favoarea unor economii mai dezvoltate. Este nevoie de implicarea autorităților în dezvoltarea unor măsuri capabile să securizeze ocuparea locurilor de muncă vacante în țară și care să faciliteze procesul de aducere a forței de muncă străine în România.

,,Muncitorii care pleacă din România, de regulă, posedã deja un permis de ședere temporară cu valabilitate de unul sau doi ani. Desigur că se expun unor riscuri enorme, pentru că pot fi legitimați și opriți la frontiere de către organele de control, în cazul de față Poliția de Frontieră și ofițerii Inspectoratului Român pentru Imigrări.

Cu ajutorul aplicației nou lansate, eDAC, în decursul a câteva secunde după scanarea actelor de identitate, organele de control pot vedea acum un status actual al acestora, iar cetățenilor străini li se explică clar că pot sta în spațiul Schenghen pentru o perioadã de maxim 90 zile, cu statutul de turiști, neavând dreptul să se angajeze în țara respectivă.

Mai mult decât atât, ei riscă să își piardă din drepturile lor fundamentale și vorbim aici despre protecția socială, securitatea locului de muncă,  nerespectarea programului de lucru, a timpul de repaus. Din pãcate, muncitorii nu vor mai putea nici reclama abuzurile autorităților sau beneficia de servicii medicale gratuite”, a menționat Yosef Gavriel Peisakh.

Din păcate, nici din punct de vedere birocratic, procesul aducerii de muncitori străini în România nu este scutit de probleme suplimentare, odată cu aderarea la spațiul Schengen, iar în prezent procesul aducerii de forță de muncă străină în țară este unul și mai complicat decât până acum.

,,În primul rând este vorba despre procedura de acordare a vizelor, care a devenit și mai anevoioasă, deoarece pe lângă aprobarea Centrului Național de Vize (CNV) din România se așteaptă acum și validarea țărilor Schenghen, lucru care aduce la prelungirea procesului. În plus, personalul din consulatele României a devenit mult mai riguros și atent în cadrul interviurilor personale cu aplicanții, iar rata de respingere a dosarelor a crescut. Angajatorii, care au nevoie acută de forță de muncă, se plâng la rândul lor că procesul de după selecția finală a candidaților durează din ce în ce mai mult, în unele cazuri poate dura chiar și un an de zile”, a completat Yosef Gavriel Peisakh.

Printre metodele identificate de angajatori pentru remedierea acestui fenomen se număra și o campanie de informare clară și bine structurată, demarată de autoritățile române în scopul informării cetățenilor străini asupra riscurilor la care se expun odată cu încetarea frauduloasă a contractelor de muncă și părăsirea țării. Mai mult decât atât, este necesar ca această campanie să fie desfășurată într-o limbă de circulație internațională, precum limba engleză, în așa fel încât livrarea informației să fie deopotrivă facilă și eficientă.

În plus, agenția de recrutare WORK FROM ASIA identifică drept măsură preventivă existența la nivelul statelor membre Schengen a unei baze de date comune, în a cărei evidență să se regăsească informații referitoare la statutul contractului de muncă al muncitorilor străini, respectiv dacă au contracte de muncă încetate în România prin comun acord al părților sau dacă au acordul ultimului angajator de a se angaja în altă parte.