Monede virtuale, tranzacții reale

Monede virtuale, tranzacții reale

Reading Time: 6 minute

A fost numită „aurul digital“, iar la apariția sa, în 2009, s-a vorbit despre democratizarea emiterii de monedă. Bitcoin este prima monedă virtuală nereglementată de nicio bancă centrală și nesupusă regulilor monetare din niciun stat. Prima, dar nu singura.

Tot mai multe monede virtuale apar pe piață în ultimii ani, iar numărul tranzacțiilor cu acestea este în creștere exponențială. Pot fi folosite în transferul internațional de bani, complet scutit de comisioane, sau pentru diverse cumpărături și tot mai mulți comercianți acceptă plata cu monede virtuale. Inclusiv în România. „Implementarea și acceptarea ca metodă de plată cu bitcoin, chiar dacă a părut exotică la început, a luat avânt atât în comerțul online, cât și la comercianții tradiționali. Asta nu înseamnă nici pe departe că este însă percepută altfel decât o alternativă folosită de un segment foarte limitat de utilizatori. Constatăm însă că există un trend crescător de utilizatori care plătesc, ceea ce dovedește o masă de bitcoin în creștere la aceștia“, spune Antonio Eram, CEO & Founder al Netopia.

Toți comercianții Netopia Payments acceptă bitcoin, cu precizarea că activarea se face după semnarea unei anexe la contract. Antonio Eram spune însă că mulți comercianți, chiar dacă le-a fost propusă această metodă, nu o înțeleg pe deplin, preferând să procrastineze activarea. „Este totuși o chestiune de timp până când vor înțelege și acționa. Probabil atunci când vor descoperi și caracterul tranzacțional al acesteia“, spune CEO-ul Netopia.

Plăți similare cu trimiterea unui e-mail

Principalul avantaj pentru toți utilizatorii este descentralizarea. Faptul că aceștia au libertatea de a trimite sau a primi orice sumă instant, oriunde în lume. Deoarece sunt tranzacții financiare neintermediate de bancă, realizarea plăților cu bitcoin este tot atât de simplă cât este și trimiterea unui e-mail. În plus, sunt tranzacții 100% sigure, validate în blockchain (o bază de date criptată a tuturor tranzacțiilor de tipul celor realizate cu bitcoin), ireversibile, fără risc de fraudă prin chargeback, explică Antonio Eram.

Fondatorul Netopia spune că bitcoin are deja succes în România. „Simplul fapt că numărul și valoarea tranzacțiilor cresc de la lună la lună, că există comercianți de top ce încasează mii de euro per tranzacție în bitcoin și profesioniști care sunt plătiți în monedă digitală demonstrează destul de limpede succesul. Iar acesta este doar începutul“, spune Eram. Acesta consideră blockchain cea mai revoluționară tehnologie din lume la oră actuală și are planuri mari pe zona de bitcoin. „Vrem să fim pe primul loc în regiune în cadrul mișcării bitcoin și suntem pe drumul cel bun. În continuare lucrăm la perfecționarea propriei platforme de exchange“, adaugă CEO-ul Netopia.

„Vorbim despre cea mai revoluționară tehnologie din lume, la ora actuală. Bitcoin este doar o foarte mică parte din tot ce înseamnă blockchain și cum poate impacta acest ecosistem toate aspectele societății și nu numai”, spune Antonio Eram, CEO & Founder Netopia.

Frenemies

Dacă inițial tehnologia blockchain, care stă la baza bitcoin, era privită cu suspiciune de bancheri, cu timpul, instituțiile bancare au devenit din ce în ce mai interesate de această tehnologie și analizează diverse modalități pentru utilizarea criptomonedelor și, în special, a tehnologiei blockchain.

În vara anului trecut, Deutsche Bank, BNY Mellon, Banco Santander și brokerul britanic ICAP s-au alăturat inițiativei UBS de a dezvolta, în parteneriat cu firma Clearmatics, propria monedă virtuală. Denumită USC (Utility Settlement Coin), criptomoneda creată de UBS are la bază tehnologia blockchain, aflată în spatele bitcoinului. Spre deosebire de bitcoin, USC este un instrument digital garantat cu numerar, cu versiuni pentru fiecare dintre valutele majore (dolar, euro, liră sterlină etc.) și care poate fi convertit la paritate cu un depozit bancar în valuta corespunzătoare. „În condițiile în care procesul actual de decontare și compensare implică foarte multe instituții, este esențial să colaborăm cu rivalii noștri pentru a dezvolta alternative viabile la modelele existente, prin crearea de noi capabilități digitale pentru industria serviciilor financiare“, spunea Paul Maley, directorul general al diviziei de clienți instituționali ai Deutsche Bank.

Banca spaniolă Santander arăta încă din 2015 că folosirea de monede virtuale ar reduce substanțial costurile cu operațiunile de decontare și compensare și estima că tehnologia blockchain ar putea reduce costurile băncilor cu 20 miliarde de dolari pe an până în 2020. În primăvara anului trecut, Barclays devenea prima bancă britanică care încheia un parteneriat cu o companie care transferă bani folosind bitcoin, numită Circle, iar în octombrie băncile Commonwealth Bank of Australia și Wells Fargo & Co. au anunțat utilizarea, în premieră, a blockchain-ului pentru reglarea unei operațiuni de comerț internațional privind livrarea de bumbac din SUA către China.

„Reglementatorul va trebui să spună cum se uită la aceste monede și asta va avea un impact asupra valorii”, spune Sergiu Oprescu, președinte executiv al Alpha Bank România și președinte al Consiliului Director al ARB

Sergiu Oprescu, președinte al Consiliul Director al Asociației Române a Băncilor (ARB) și președinte executiv al Alpha Bank România, spune că interesul pentru monedele virtuale este în creștere, dar atrage atenția că valoarea acestora depinde de modul cum vor fi reglementate. „Bitcoin este o monedă care va capta din ce în ce mai mult interes. Asta presupune să vedem o creștere de cerere de bitcoin, dar ține foarte mult de reglementare. Reglementarea poate să fie extrem de disruptivă pentru monedă în sine“, spune Sergiu Oprescu. Volatilitatea unei monede virtuale este mai mare pentru că este influențată de mult mai mulți factori de risc – pe de o parte cine utilizează moneda, cum se transmite în societate utilizarea și pe de altă parte ce va face reglementarea în legătură cu această transmitere în societate. Ansamblul acesta de factori duce, de fapt, la volatilitatea suplimentară a monedei. „Va trebui să se ajungă la o concluzie în cursul anilor 2017-2018. Reglementatorul va trebui să spună cum se uită la aceste monede și asta va avea un impact asupra valorii“, adaugă Oprescu.

Volatilitate ridicată

Banca Națională a României (BNR) avertizează asupra riscurilor utilizării monedelor virtuale și subliniază că acceptarea acestora la plată nu este obligatorie din punct de vedere legal. „Utilizarea monedelor virtuale prezintă riscuri mai mari decât mijloacele de plată tradiționale, în sensul că transferabilitatea monedei virtuale se bazează exclusiv pe internet și este limitată de capacitatea rețelei de calculatoare și a infrastructurii informatice aferente a respectivei monede virtuale“, a precizat banca centrală, la solicitarea Biz. Reprezentanții BNR arată că această dependență de internet a făcut ca, în urma unor atacuri informatice, să fie pierdute sume considerabile de monede virtuale din conturile deținătorilor. „Volatilitatea ridicată a acestor monede trebuie să fie avută în vedere de potențialii utilizatori“, avertizează BNR, precizând că se va alinia politicilor în domeniu, în funcție de abordările la nivel european, de politica eurosistemului, precum și de evoluțiile la nivel național.

“Deținătorii de monedă virtuală nu au o garanție că o vor putea schimba în viitor pentru bunuri și servicii ori în monedă legală” – BNR.

BNR arătase, într-un comunicat de presă emis în martie 2015, că moneda virtuală nu este monedă națională și nici valută și avertiza asupra faptului că utilizarea schemelor de monedă virtuală ca modalitate alternativă de plată prezintă potențiale riscuri pentru sistemul financiar legate de lipsa reglementării și a supravegherii, spălarea banilor, finanțarea terorismului, volatilitatea prețului și lipsa unei securități adecvate.

Banca centrală își menține opinia comunicată anterior și atenționează utilizatorii de monedă virtuală că se supun unor riscuri prin utilizarea acestora. „Utilizatorii trebuie să fie conștienți de volatilitatea crescută asociată monedelor virtuale, care este de obicei mai mare decât cea a monedelor emise de băncile centrale sau a celor a căror emitere este autorizată în alt mod de băncile centrale. Valoarea monedei virtuale nu pare să fie legată de factori economici sau financiari. Deținătorii de monedă virtuală nu au o garanție că o vor putea schimba în viitor pentru bunuri și servicii ori în monedă legală“, avertizează BNR. Totodată, BNR arată că analizează permanent evoluția acestor monede și va continua să participe activ la întâlniri cu reprezentații pieței, pentru a monitoriza evoluția schemelor de monedă virtuală, în principal din perspectiva unor potențiale riscuri asupra sistemului financiar.