Mondialul investitiilor

Mondialul investitiilor

Cand spui Brazilia, te gandesti la doua lucruri: plaje si fotbal. Iar uneori la fotbalul pe plaja. 2014 este cu siguranta anul sportului-rege in statul sud-american. Brazilia e gazda Cupei Mondiale, dar evenimentul nu este sarbatorit de toata lumea. Brazilienii au iesit in strada, nemultumiti de investitiile nejustificat de mari suportate de guvern pentru organizarea turneului, intr-un moment in care cresterea economica a tarii s-a poticnit, iar nivelul de trai precar al clasei de mijloc indica mai degraba nevoia de investitii in sistemul de sanatate, redistribuirea coerenta a veniturilor si educatie. Care va fi insa impactul pe termen lung al investitiilor de miliarde de euro dedicate organizarii Cupei Mondiale pentru economia Braziliei?

Foto: Dreamstime.com

Este in sfarsit aici! Dupa patru ani de asteptare, microbistii isi manifesta mai exuberant ca oricand sprijinul pentru echipele lor nationale de fotbal. Cum ar putea fi altfel, cand Cupa Mondiala organizata de FIFA este gazduita de cea mai efervescenta natiune a fotbalului modern, Brazilia? Nici ca se putea un loc mai bun in care sa ne exprimam dragostea pentru acest sport decat in statul sud-american, considerat de multi fani ai fotbalului drept a doua casa a fotbalului, dupa Marea Britanie, “parintele” celui mai indragit sport de pe planeta. Oricat de mult am vrea sa vedem doar aspectul romantic al turneului, Cupa Mondiala nu este doar a suporterilor. Vorbim despre unul din cele mai importante evenimente sportive ale lumii, cu o miza financiara uriasa, in care actorii principali sunt FIFA, marile corporatii, guvernele tarilor organizatoare si trusturile media. Iar miza, dincolo de ravnitul trofeu din aur, este chiar viitorul economic al tariigazda. In spatele acestui turneu-spectacol lucreaza un veritabil mecanism financiar menit sa asigure buna desfasurare a evenimentului sportiv, iar decizia acordarii dreptului de a gazdui competitia Braziliei a starnit o serie de controverse si chiar proteste violente in unele orase.

Miza acestui Mondial este, dincolo de aspectul sportiv, una macroeconomica. Practic, succesul Cupei Mondiale pentru brazilieni urmeaza sa fie determinat in functie de felul in care acestia reusesc sa transforme investitiile in bunuri pe termen lung. Protestele pot parea surprinzatoare din exterior, tinand cont de faptul ca gasim cu greu popoare mai avide de fotbal decat Brazilia, iar organizarea unor astfel de turnee este in general un motiv de sarbatoare nationala. Cu toate acestea, nu este cel mai fericit moment pentru evenimentul aflat in discutie. Dupa ani la rand in care economia braziliana a explodat, ultimele 12 luni au scos la iveala probleme serioase la nivel de productivitate a muncii si de sustenabilitate a investitiilor la nivel macroeconomic. Aceste probleme s-au tradus printr-o incetinire a cresterii economice si prin mentinerea unui nivel de trai precar pentru clasa de mijloc, ba chiar degradarea acestuia in celebrele “favelas”, cartiere rau-famate care gazduiesc populatia saraca, dar si grupuri organizate de infractori.

Cupa Mondiala are insa sansa de a produce un efect de domino in sens pozitiv in ceea ce priveste investitiile si progresul economic. Pe langa cele 7,5 miliarde de euro investite de Brazilia pentru a asigura infrastructura adecvata (8,5 miliarde conform altor rapoarte), turneul de fotbal va aduce peste 37 de miliarde de euro economiei statului sudamerican pe termen lung, se arata intr-un studiu Ernst & Young. Noile investitii vor genera pana la 3,6 milioane de locuri de munca noi in fiecare an si un venit de 21 de miliarde de euro ce va fi directionat catre populatie – daca am da crezare promisiunilor guvernului brazilian.

Aceste sume pompate in economie vor avea un impact direct asupra consumului in Brazilia, in special in industria de constructii si in serviciile de business. Potrivit estimarilor EY, impactul direct al Cupei Mondiale asupra produsului intern brut in intervalul 2010-2014 a fost de 21,3 miliarde de euro, adica echivalentul a 2,17% din PIB-ul anului 2010. Cum organizarea evenimentului e o actiune singulara, este de asteptat ca unele din efectele investitiilor asupra economiei sa nu fie permanente. De fapt, mare parte din sustenabilitatea investitiilor pe termen lung va depinde de capacitatea beneficiarilor, in primul rand a guvernului brazilian, de a gestiona si de a exploata oportunitatile ce se ivesc in urmatorii ani.

Principalele industrii ce au de castigat de pe urma CM din 2014 sunt constructiile (cele civile vor genera 2,8 miliarde de euro pentru buget in intervalul de patru ani amintit), HoReCa, utilitatile (electricitate, apa, gaze, sistem sanitar si salubrizare) si IT&C. Cheltuielile pentru organizarea Cupei Mondiale se impart relativ egal intre sectorul public (42%) si cel privat (58%), potrivit raportului EY.

SCHIMBARI ISTORICE

Fara indoiala, Brazilia a trecut prin transformari spectaculoase de la ultima Cupa Mondiala organizata (1950) si pana in prezent. Chiar si celebrul turneu fotbalistic s-a schimbat radical. In acele vremuri, existau doar 13 tari participante, care jucau un total de 22 de meciuri pe sase stadioane diferite, cu o audienta totala de putin peste un milion de fani. Cupa Mondiala din Germania din 2006 aproape ca a triplat aceste statistici: 3,35 miliarde de fani au asistat la meciuri, 32 de echipe au participat la competitie, disputand 64 de meciuri pe 12 stadioane. De asemenea, nu mai putin de 18 milioane de fani au vizitat Fan Park-urile – spatii de divertisment dedicate microbistilor, un concept inexistent in anii ’50. Este de asteptat ca la finele Cupei Mondiale din Brazilia sa se raporteze chiar cifre mai mari, insa urmand standarde similare celor impuse de predecesoarele sale, Germania (2006) si Africa de Sud (2010). In general, efectele gazduirii unui eveniment sportiv major au potentialul de a dainui mult timp si chiar de a atrage noi schimbari importante la nivel economic si social. Pentru Brazilia, intrunirea criteriilor impuse de FIFA inseamna, cel putin in teorie, atingerea unui nou nivel din punct de vedere structural si socio-economic. Toate aceste transformari au loc exact in momentul in care Brazilia incearca sa-si consolideze pozitia de a cincea mare economie globala.

MIZA TURISTICA

Unul dintre principalele motive pentru care gazduirea unui turneu final este importanta tine tocmai de aspectul turistic. Nu vorbim doar despre entuziasmul fanilor prezenti la meciuri si despre obiceiurile lor de consum extrem de apreciate de jucatorii din HoReCa, ci despre efectul pe termen mediu si lung asupra turismului in tara gazda, in urma expunerii media de care se bucura in perioada premergatoare turneului si mai ales in timpul meciurilor.

Cupa Mondiala din Brazilia are toate sansele sa bata recordul la audiente detinut de Jocurile Olimpice de la Beijing din 2008, eveniment urmarit de 3,6 miliarde de persoane, conform CNN Money. In urma cu patru ani, 3,2 miliarde de oameni urmareau cel putin un minut din Cupa Mondiala, iar expertii se asteapta ca numarul telespectatorilor sa creasca la editia din acest an. Brazilia este unul din statele cu potential turistic urias, insa nivelul sau de popularitate in randul persoanelor aflate in cautarea unei destinatii exotice nu este tocmai cel dorit. Acest lucru poate fi observat cu usurinta in aeroporturi, ale caror servicii au fost in continua scadere in ultimul deceniu, ceea ce a dus la o stagnare a numarului de vizitatori.

Modernizarea infrastructurii ar trebui sa aiba un impact imediat asupra acestui sector, astfel ca analistii de la EY se asteapta la o crestere cu 79% a numarului de turisti in 2014 si la un impact economic puternic in anii urmatori. Fluxul de turisti va genera venituri suplimentare pentru alte sectoare, precum cel hotelier, telecom, transporturi, cultura si retail. Astfel, turistii atrasi in mod direct si indirect de Cupa Mondiala ar putea genera venituri suplimentare de 2 miliarde de euro pentru companiile private braziliene.

Autoritatile, impreuna cu FIFA, au decis ca evenimentul sa se desfasoare in 12 orase diferite, reprezentand cinci mari zone geografice ale Braziliei. Doar pentru cheltuielile de urbanism si de “cosmetizare” a oraselor – in special a zonelor din vecinatatea stadioanelor – s-au cheltuit aproape un miliard de euro, cu investitii suplimentare in hoteluri si reteaua de transport. Nu putem sa nu ne intrebam insa daca toate aceste cheltuiel au fost rationale, tinand cont ca stadionul din Manaus va gazdui doar patru meciuri la Cupa Mondiala, dupa care are toate sansele sa devina o ruina, intrucat orasul nu are o echipa de fotbal de top care sa utilizeze arena. Intr-o situatie similara se afla si stadioanele din Natal, dar si din capitala Brasilia. Chiar fostul mare atacant brazilian Romario spunea in urma cu cateva luni ca utilitatea acestor arene pe termen lung este “o gluma”, ele urmand a gazdui doar ocazional concerte odata ce Cupa Mondiala se va incheia. Investitiile, operatiunile propriu-zise de organizare a evenimentului si cheltuielile turistilor sunt principalele trei surse de cerere de bunuri si servicii care vor afecta majoritatea sectoarelor economice, generand nu doar cresterea productiei si noi locuri de munca, ci si atragerea de noi fonduri din taxe si impozite.

Acest progres in lant este dat de interconectarea sectoarelor economice. Astfel, daca construirea unui stadion genereaza locuri de munca in sectorul constructiilor, salariul obtinut de un muncitor poate fi folosit ulterior pentru achizitia unui apartament sau a unei masini, ceea ce ar insemna ca procesul initial stimuleaza indirect industria auto sau sectorul de real estate. Pe langa impactul asupra economiei, organizarea Cupei Mondiale influenteaza direct soarta a mii de intreprinderi de dimensiuni mici din industrii precum cea textila, auto, electrica, de instalatii, mobilier, marochinarie, medicala si hardware.

MONDIALUL INVESTITIILOR

In cei patru ani de pregatire a evenimentului fotbalistic s-au facut cheltuieli-record pentru o Cupa Mondiala. Printre cele mai importante investitii se numara cele din media si advertising, prin campanii ce au avut loc in cele mai multe cazuri de-a lungul anului curent. Nu mai putin de 2,14 miliarde de euro au fost investite in promovarea Mondialului, fonduri cheltuite in primul rand de companii private. In urma cu opt ani, cand rata de penetrare a internetului era mai scazuta decat in prezent, Cupa Mondiala genera un trafic de peste 15 terabytes de date, echivalentul a 100 de milioane de carti.

Pentru a sustine nivelul ridicat de trafic al datelor – in special foto si video – specialistii de la EY estimeaza ca s-au investit putin peste 100 milioane de euro in infrastructura IT, intre 2010 si 2014. Totusi, cel mai costisitor aspect al Mondialului pare sa fie construirea de noi stadioane. Cum nu toate oraselegazda dispuneau de stadioane la standardele cerute de FIFA, unele din ele, cum ar fi Natal, Recife sau Salvador, au avut nevoie de construirea unor noi arene sportive, in timp ce celelalte orase au fost nevoite sa investeasca masiv in modernizarea arenelor existente. Nota de plata pentru cele 12 stadioane a fost de peste 1,5 miliarde de euro – o suma exagerata, in opinia protestatarilor de pe strazile metropolelor braziliene. Industria hoteliera beneficiaza la randul ei de investitii masive, menite sa asigure gazduirea cat mai eficienta si confortabila a turistilor straini.

Cu toate acestea, doar Rio de Janeiro, Sao Paulo si Curitiba au fost pregatite sa faca fata valului de turisti, in timp ce in celelalte orase s-au confruntat cu o adevarata cursa contra cronometru de a acoperi deficitul de peste 60.000 de camere raportat in urma cu trei ani. In iunie si iulie – cele doua luni in care se desfasoara Cupa Mondiala – este de asteptat ca 2,25 milioane de pasageri sa faca cunostinta cu aeroporturile braziliene, ceea ce a generat investitii de 400 milioane de euro in acest tip de infrastructura. Sumei amintite i se adauga costurile cu construirea si renovarea a peste 4.000 de kilometri de noi autostrazi. Modernizarea oraselor-gazda costa peste 900 de milioane de euro, ceea ce a starnit proteste in majoritatea metropolelor braziliene. Iar pentru a tine sub control manifestarile violente era nevoie, din nou, de bani. Mai exact, rapoartele Ernst & Young arata ca Brazilia a alocat un buget de 560 milioane de euro securitatii, insa este posibil ca acest buget sa fi fost suplimentat in ultimele luni, extrem de agitate.

CUPA VERDE

Pentru organizarea turneului final de fotbal, brazilienii au fost nevoiti sa se alinieze unor criterii impuse de Programul de Mediu al Natiunilor Unite (UNEP), care viza sase arii prioritare: schimbarile climatice, dezastrele, managementul ecosistemelor, gestionarea mediului, substantele daunatoare si utilizarea eficienta a resurselor naturale. Astfel, in relatia cu subcontractorii era esential ca angajatii acestora sa se bucure de conditii decente de lucru, de siguranta, salarii corecte, precum si de oportunitatea de angajare in diverse proiecte posteveniment.

De asemenea, s-a investit in educarea si informarea publicului in legatura cu facilitatile puse la dispozitie, accesul la informatii, consumul responsabil de resurse naturale si economice. In plus, autoritatile au incurajat localnicii si turistii sa utilizeze automobile pe baza de biodiesel sau etanol, pentru a reduce amprenta de carbon asupra mediului. Pentru a beneficia de avantajele socioeconomice ale organizarii Cupei Mondiale, Brazilia a fost nevoita sa isi asume o serie de riscuri, cum ar fi intrunirea criteriilor impuse de FIFA. Daca ne uitam doar la imaginile surprinse de camerele video in zilele premergatoare Cupei Mondiale, putem observa ca oficialii brazilieni au intampinat mari dificultati in a finaliza lucrarile in timp util. De altfel, planificarea precara a evenimentului a dus la costuri suplimentare si la alocarea ineficienta a fondurilor.

Printre principalele nevoi ale oraselor-gazda se numara cele legate de energie, transport, infrastructura dedicata evenimentelor sportive (stadioane, parcuri de distractie dedicate fanilor), cazare, securitate si urbanism. Gestionarea ineficienta a acestor aspecte putea duce la risipirea banilor. Brazilia are o lunga traditie in a stabili politicile locale la nivel central, limitand drastic puterea de decizie la nivel local. In cazul de fata, aceasta strategie se poate dovedi paguboasa, intrucat organizarea eficienta a turneului tine de eficienta cu care e gestionat fiecare meci in parte, ceea ce necesita viteza de reactie din partea autoritatilor si o buna intelegere a nevoilor specifice fiecarui oras. Pentru a evita un fiasco organizatoric, autoritatile au optat pentru organizarea unor subprefecturi care sa tina sub control astfel de detalii administrative si sa coordoneze in mod eficient actiunile din spatele gazduirii unui meci de fotbal. Esecul nu e o optiune pentru Brazilia, tinand cont de investitiile guvernului. O Cupa Mondiala presarata cu gafe organizatorice poate duce la pierderi economice masive pe termen scurt si la deteriorarea imaginii statului sudamerican, ceea ce ar afecta nivelul veniturilor si recuperarea investitiilor pe termen lung.

RISCURI SI CASTIGURI

Decizia Braziliei de a organiza acest turneu sportiv echivaleaza cu amanarea unor investitii in educatie, spitale, distribuirea eficienta a veniturilor sau plata unor datorii istorice. Costul de oportunitate al acestui turneu poate fi unul foarte ridicat. Din moment ce impactul evenimentului este unul temporar, recuperarea investitiilor e corelata in mod direct cu felul in care tara-gazda va sti sa exploateze beneficiile aduse de investitii. In realitate, importanta evenimentului transcende momentul desfasurarii lui si va influenta vietile locuitorilor oraselor gazda, care sunt in numar record la acest turneu final. Infrastructura noua, aeroporturile, transportul urban, telecomunicatiile si serviciile de electricitate puse la punct sunt aspecte esentiale in dezvoltarea economica a oricarui stat, iar la finele Cupei Mondiale Brazilia va beneficia de progresul fortat obtinut in aceste sectoare.

De asemenea, este de asteptat ca turismul sa aiba de castigat pe termen lung, desi in anii premergatori Cupei Mondiale din 2014 acesta se afla in stagnare, numarul turistilor straini fiind de patru ori mai redus in Brazilia decat in Mexic. Totusi, potrivit unui raport Moody’s publicat recent, impactul investitiilor aferente Cupei Mondiale va fi unul limitat in urmatorii ani – doar 0,4% va fi cresterea anuala a PIB-ului Braziliei in urmatorii zece ani, ca urmare a organizarii Cupei Mondiale, intrucat cheltuielile din ultimii patru ani cu prestigiosul eveniment au cumulat doar 0,7% din investitiile deja planificate de Brazilia pentru acest interval de timp.

Astfel, castigurile reale ale Braziliei tin in primul rand de infrastructura, ceea ce pentru populatia de pe strazile metropolelor braziliene – si mai ales din favele – s-ar putea dovedi insuficient. Pe de alta parte, este o certitudine faptul ca atat FIFA, cat si marile companii precum Adidas, Coca-Cola si Anheuser- Busch InBev se vor numara printre campionii financiari ai turneului. Cupa Mondiala din Africa de Sud, organizata in 2010, a atras venituri din drepturi TV pentru FIFA de 1,77 miliarde de euro, la care se adauga venituri din drepturile de marketing de 800 de milioane de euro.

Investitia de aproximativ 8 miliarde de euro in organizarea Cupei Mondiale reprezinta doar 5% din Programul de Accelerare a Cresterii gandit de fostul presedinte Lula da Silva si continuat de Dilma Rousseff. Asadar, nu putem vorbi de un eveniment sportiv extrem de costisitor, raportat la dimensiunile economiei braziliene. Cu toate acestea, imprumuturile facute de primariile oraselor care gazduiesc meciuri s-ar putea transforma in urmatorii ani in piedici pentru dezvoltarea unor proiecte de interes public. Gazda turneului final ramane o tara a contrastelor. Daca pe stadioane sute de mii de fani urmaresc cum idolii lor conduc mingea cu piciorul spre poarta adversa, pe strazi protestatarii nemultumiti de conditiile de trai joaca fotbal cu fumigenele aruncate de fortele de ordine. Impactul economic al acestei Cupe Mondiale nu va fi stabilit insa astazi pe strazile agitate, ci peste cativa ani, cand expertii financiari vor putea trage concluziile acestui eveniment. Pana atunci, spectacolul trebuie sa continue.