Molia care mănâncă plastic

Molia care mănâncă plastic

Imitarea modelelor și a sistemelor naturii cu scopul de a rezolva probleme umane complexe nu este o noutate, dar soluțiile care se nasc din astfel de situații pot fi uimitoare. Un startup din Ucraina a descoperit cum o molie, cunoscută pentru parazitarea albinelor și a stupilor, poate fi sursa soluției pentru diminuarea deșeurilor de plastic.

Vasyl Poluyko, cofondator și inițiator al proiectului MOL, a făcut o descoperire uimitoare plecată din dorința de a rezolva problema larvelor de Galleria mellonella (MG) care parazitează albinele din stupina sa. Molia MG depune ouă în crăpăturile din interiorul stupului, ceea ce reduce la minimum detectarea acestora. Odată ce ouăle eclozează, se hrănesc cu pielea turnată de larve, cu polen și cantități mici de propolis și miere.

Aceste molii sunt, de asemenea, uneori folosite în scopuri medicale. „Vasyl a vrut să le crească într-un loc separat cu scop medical, folosind o pungă de polietilenă (PE). După un timp a mers să verifice moliile, dar a fost surprins să vadă că nu mai erau nici molii, nici punga de plastic. Au mâncat punga și au fugit”, povestește Dr. Lyubomyr Matsekh-Ukrayinskyy, Manager MOL.

Plasticul, o problemă tot mai mare

Producția anuală de plastic a crescut de la 1,5 milioane de tone metrice în 1950 la 359 de milioane în 2018. În prezent, pe Pământ există aproximativ nouă miliarde de tone metrice de plastic, iar cantitatea de plastic din oceane este de așteptat să crească până în 2040 de la circa opt până la 29 de milioane de tone metrice pe an. 

Până acum, în oceane s-au acumulat aproximativ 150 de milioane de tone metrice, iar până în 2040, cantitatea este se preconizează a fi de 600 de milioane, sumă este similară cu masa întregii populații mondiale. În același timp, din tot plasticul existent, doar aproximativ 9% este reciclat, iar restul ajunge la gropile de gunoi sau este incinerat. 

Deșeurile PE sunt problematice din mai multe motive. În procesul de reciclare, se topesc foarte rapid și pot înfunda instalațiile, iar în gropile de gunoi sau în timpul arderii, PE eliberează substanțe toxice care provoacă poluarea aerului și a solului. De asemenea, animalele și păsările confundă adesea gunoiul PE cu mâncarea, ajungând să își umple stomacul, reducând astfel nevoia de a mânca. Acest lucru provoacă, în definitiv, foamete. Mai mult, există probleme cauzate de ingestia de PE precum leziunile hepatice și celulare și perturbarea sistemelor de reproducere.

Soluție inspirată din natură

„Vedem o oportunitate în a transforma deșeurile de polietilenă (PE) în ceva folositor și propunem două soluții: un compostator si un fermentator”, a adăugat Dr. Lyubomyr Matsekh-Ukrayinskyy.

Compostatorul se bazează pe principii de bioutilizare, iar principiile de lucru sunt similare cu cele ale unui bio-composter. Pe altă parte, fermentatorul se bazează pe principiile biomimetismului. Acesta folosește un compus creat sintetic, care imită procesul de digestie al moliei de ceară. Produsul final al digestiei este etilenglicolul (EG), produs ce este utilizat în agricultură (ca îngrășământ) și în industria chimică (de exemplu, ca antigel). 

„Obiceiurile alimentare ale larvelor moliei mari de ceară (Galleria mellonella) au informat designul nostru. Am descoperit că larvele moliei de ceară în anumite condiții confundă structura chimică a PE cu structura chimică a cerii. Astfel, acestea îl mănâncă și îl descompun. Acest proces este stresant pentru organism, dar nu dăunător, deoarece PE este încă o sursă de hrană viabilă pentru molii”, a explicat managerul MOL. 

Pas cu pas

Cei care pot beneficia cel mai mult de pe urma soluțiilor MOL sunt fermierii, instituțiile de învățământ care pun accent pe durabilitate, uniunile gospodăriilor, hotelurile ecologice, producătorii de textile și companiile de refrigerare și aer condiționat.

În primă fază sunt vizați fermierii biologici care pun preț pe durabilitate și care au nevoie să reducă deșeurile de PE în fermele lor. Următoarea categorie căreia i se adresează MOL constă în uniuni ale gospodăriilor, industria eco-turismului și instituțiile de învățământ. Interesul acestora este să reducă deșeurile de PE și să-și demonstreze angajamentul de a deveni mai sustenabil. În final, MOL se așteaptă ca soluția să fie adoptată de fermele tradiționale, producătorii de textile și industria frigorifică. 

Planuri în vremuri incerte

Startup-ul este autofinanțat, iar până în acest moment a primit un microgrant de la Biomimicry Launchpad și sponsorizarea primului container de laborator de către UNDP Ucraina. După prima conversație cu potențiali investitori și clienți, școlile s-au arătat interesate de containere, cu dorință de a le testa și folosi. De asemenea, investitorii au arătat un interes puternic pentru EG și conceptul de molie ca sursă de proteine.

MOL a finalizat două programe de accelerare, Stoff im Kopf (Germania) și GCIP (Ucraina), și a participat la Global Biomimicry Design Challenge (SUA) și la Biomimicry Launchpad (SUA). De asemenea, startup-ul a dezvoltat prototipul de laborator cu sprijinul financiar al PNUD Ucraina. În prezent, prin prisma contextului actual, proiectul a fost pus în așteptare pentru o perioadă. „După ce vom câștiga războiul, ne vom relua drumul”, a adăugat Lyubomyr Matsekh-Ukrayinskyy.

Obiectivele MOL pe termen scurt țin de cercetarea aprofundată a pieței, crearea unui prototip industrial, asigurarea de fonduri pentru finanțarea cercetării ulterioare și dezvoltarea proiectelor. De asemenea, MOL plănuiește să dezvolte etilenglicolul și produsele proteice pe bază de molii pentru agricultură, la scară, în Europa de Sud.  

Foto credit: Khrystyna Korniichuk

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 362 (18 aprilie – 16 mai 2022). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.