Mitul aurului BNR

Mitul aurului BNR

„De mai bine de doi ani de zile, unul și același grup de câteva persoane,  vehiculează  în spațiul public, pe bandă continuă,  <ad nauseam>, o serie de acuzații neîntemeiate/afirmații false la adresa băncii centrale. Ideea călăuzitoare este aceea că repetarea obsesivă a acestora va duce, în cele din urmă, la fixarea lor în mentalul colectiv ca adevăruri incontestabile. Astfel va fi atins obiectivul urmărit, cel al distrugerii reputației băncii centrale pentru satisfacerea unor interese personale ale acuzatorilor”, scrie scrie Cristian Bichi, consilierul Guvernatorului BNR Mugur Isarescu într-un text aparut luni pe blogul Băncii Centrale.

Unul dintre miturile explicate de consilierul pe probleme de stabilitate financiară se referă la rezerva de aur a României.

Mitul nr.  10: Alte țări încasează dobânda la aurul depozitat la Banca Angliei

Afirmația de mai sus este falsă. Promovarea acestui mit se bazează pe crearea și întreținerea unei confuzii în privința înțelesului sintagmei “aur depozitat la Banca Angliei”. În realitate, aurul depozitat (aflat în custodie) la Banca Angliei nu produce dobândă pentru băncile centrale care au decis să se folosească de astfel de servicii prestate de banca centrală britanică. Dobânzi se pot obține numai dacă entitatea ce are dețineri de aur la  Banca Angliei ia decizia de a împrumuta metalul prețios (aflat în custodie) unei bănci specializate de pe piața londoneză, care deține conturi de aur cu Banca Angliei, ceea ce facilitează astfel de tranzacții. Deci, dobânda se poate obține doar de la o bancă comercială și nu de la Banca Angliei.

Constituirea de depozite la Banca Angliei este doar o etapă necesară pentru a putea accesa eventual piața împrumuturilor de aur. Într-o tranzacție de împrumut de aur, băncile centrale sunt supuse riscului de credit. În cazul în care banca comercială specializată împrumutată nu poate rambursa cantitatea de aur primită, banca centrală va pierde aurul plasat.  Decizia de a face împrumuturi de aur ține de condițiile curente de piață (existența unor dobânzi pozitive sau cotații atractive) care să contrabalanseze riscul pe care o bancă centrală dorește să și-l asume. În funcție de politica lor investițională, unele bănci centrale fac împrumuturi de aur, în timp ce altele nu se angajează în astfel de tranzacții, explică reprezentantul BNR.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, si senatorul PSD Şerban Nicolae au depus ieri la Senat un proiect de lege care prevede modificarea Legii de funcţionare a BNR, prin care cer repatrierea rezervei de aur a României. Potrivit proiectului de lege, BNR mai poate lăsa în băncile din afara ţării doar 5% din rezerva totală a României. Aceste procent e condiţionat de obţinerea de venituri. Dacă nu obţinem dobândă din aurul depozitat în bănci din afara ţării, atunci cantitatea de aur depozitat în afara ţării va fi zero.

Dragnea şi Nicolae susțin că „evoluţia economiei româneşti din ultimii ani indică o tendinţă pozitivă, cu creştere economică constantă, solidă şi sustenabilă, cu inflaţie moderată, în limite controlabile şi cu o stabilitate predictibilă a monedei naţionale“ și vor să modifice politica BNR privind constituirea şi administrarea depozitelor de aur.

România ține la Banca Angliei, în Londra, 61,2 de tone din cele 103,7 tone de aur monetar din rezerva internațională.

Orice modificare a statutului băncii centrale are nevoie de avizul Băncii Centrale Europene.