Mirela Bucovicean: „Am observat la lucrările pe care le-am jurizat în ultimii ani la DIPLOMA o migrare în extreme”

Mirela Bucovicean: „Am observat la lucrările pe care le-am jurizat în ultimii ani la DIPLOMA o migrare în extreme”

29 de ani experiență în 9 industrii diferite și mai mult de 13 job-uri constituie o bază solidă de cunoștințe pentru Mirela Bucovicean, desemnată de 4 ori una dintre cele mai puternice femei în business de către Business Magazine și câștigătoare a Globului de Cristal Beau Monde pentru Antreprenoriat. În 2010, Mirela Bucovicean a pus bazele Molecule–F.com, prima platformă de comercializare și promovare a produselor realizate de designeri români. 

Mirela Bucovicean este Ambasador al DIPLOMA 2021 și jurat în categoria de fashion. Am vorbit cu ea despre ediția din acest an, influența pandemiei, precum și viața de antreprenor și piața de fashion din România.

Anul trecut ai declarat că, față de 2020, acest an va fi mult mai dificil, din perspectiva faptului că în 2021 efectele pandemiei se vor resimţi mai mult faţă de 2020. Îți păstrezi aceeași părere?

Deși raportăm cifre pozitive în contextul dat, la nivel economic, consider că 2021 arată rănile lăsate de anul anterior. La nivel emoțional și psihologic, observ scindări între opinii, o îndepărtare umană, chiar și o blazare. Lucrul acesta face să scada apetitul pentru consum, iar multe dintre business-urile mici au fost închise. În plus, avem schimbarea de paradigmă, o mutare către un stil de viață hibrid, între convențional și digital.  

Cum au fost 2020 și 2021, până acum, pentru Molecule-F? Cât de mult v-a afectat sau nu pandemia și cum v-ați adaptat?

În 2021 ne-am mai revenit, dar nu complet, deși am făcut eforturi de a veni cu colecții noi, adaptate cererii actuale. Este un cerc vicios, în care consumatorul final preferă să cheltuie pe altceva decât fashion, retailerul nu are suficientă diversitate pentru a-l servi, iar designerul nu are suficient volum de vânzări pentru a-și justifica activitatea. Este nevoie de o revenire la manifestarea prin vestimentație de autor, la dorința de identitate personală a purtătorului.  

Care ai spune că au fost cele mai mari provocări de când ai lansat business-ul și până acum și cum le-ai depășit?

În antreprenoriat, ai în fiecare zi câte o provocare. Noi suntem un business de nișă, a cărui valoare este dată de puterea brandului, reflectată în acțiunile noastre: curatoriat, autenticitate, unicitate, diversitate, perseverență.  Cel mai dificil a fost să nu cădem în capcana consumatorismului, sub impulsul câștigurilor financiare. Să avem puterea de a renunța la ce nu e bun și de a păstra ceea ce ne reprezintă. Este o gândire pragmatică, în mod ironic, în defavoarea aspectului financiar pe termen scurt.   

Ce sfaturi ai da celor care vor să lanseze acum un business de fashion în România?

Să aibă o strategie clară, care să se bazeze pe o analiză de piață realistă, să-și aleagă cu mare atenție tipul de consumator, luând în calcul contextul social.

Pentru cei la început de drum, poate cel mai important este să înțeleagă că ei creează pentru nevoile clientului, și nu doar de dragul actului artistic.

Cât de greu este să fii femeie antreprenor în România?

Bănuiesc că la fel de greu cum e să fii și bărbat antreprenor. Determinarea de a produce o schimbare pozitivă în mediul socio-economic ține de viziune, de înțelegere si de putere de muncă, nu de gen.

Care sunt însă cele mai plăcute aspecte?

Aș asemăna antreprenoriatul cu un act artistic. Iar satisfacția pe care ți-o dă antreprenoriatul este pe măsura riscului. Ai un boost de energie când vezi că ai lăsat ceva în urma ta, pe care ți-ai pus amprenta în mod direct, că ceea ce ai creat este apreciat și valorizat.

Care sunt criteriile pe care le ai în vedere atunci când începi colaborarea cu un nou designer?

E important să aibă o identitate creativă proprie, să-i pot recunoaște creațiile dintr-o sută, să fie responsabil atât în colaborarea pe care o are cu noi, cât și cu produsul final pe care-l oferă consumatorului. Și, poate și mai important, să aibă un raport corect preț-calitate. 

Cum ai caracteriza piața de fashion din România în acest moment și de ce? Ce ți-ai dori să se îmbunătățească?

La nivel macro, nu stăm deloc bine. Fabricile de profil și-au pierdut competitivitatea din cauza costurilor crescute și a lipsei mâinii de lucru. În plus, se confruntă cu scăderea numărului de comenzi în sistem lohn.

La nivel micro, există în continuare mirajul creativității și al celebrității, a succesului, dar insuficient susținut de o ancorare în realitate. În privința schimbărilor, avem nevoie urgentă de susținere la nivel guvernamental, prin taxări preferențiale, de un TVA aplicat la marja de profit, de o impozitare diferită, favorabilă celor care fac producție, și o reglementare legislativo-fiscală pentru micii meșteșugari, astfel încât să poată lucra   într-un cadru legal și ușor de implementat. Micul antreprenor creativ este sufocat de condițiile de funcționare și de lipsa unei piețe de vânzare eficientă.

Ce ai spune ca ar caracteriza designerii români în comparație cu cei străini? Ce atu-uri au aceștia?

Avem avantajul de a ne afla într-o confluență multiculturală, atât din punct de vedere istoric, cât și geografic. Aceste influențe le-am regăsit în lucrările pe care le jurizez în cadrul DIPLOMA. De la inspirații din comunismul sovietic, la sustenabilitate sau tradiție, designerii români au avantajul unui mare bagaj cultural informațional la care au fost expusi și pe care îl exersează în actul creativ.

Chiar dacă sectorul industriilor creative este slab susținut, designerul român a căutat căi de supraviețuire, cu multă determinare și dorință de a-și desfășura munca.

Cum arată noua generație de creatori din zona de fashion, din punctul tău de vedere? Cum vezi noul val de artiști români – ce ambiții, vise, diferențe observi?

Am observat la lucrările pe care le-am jurizat în ultimii ani la DIPLOMA o migrare în extreme; noile generații de creatori s-au axat fie pe o zonă foarte teatrală, o declarație de creativitate absolută, fie pe partea comercială, propunând colecții care să-și găsească cu ușurință locul în garderoba iubitorului de design. Asta arată o maturizare a tinerilor creatori și o înțelegere mai bună a pieței. De asemenea, prin efortul universităților de profil, o parte dintre absolvenți aleg să facă stagii pregătitoare și internshipuri la case de renume din spectrul internațional, ceea ce e de apreciat.  

Ce ți-ai propus din calitatea de Ambasador Diploma 2021?

Rolul meu este de a comunica și de a impulsiona publicul larg să privească cu deschidere designul autentic, să-și cultive valențele de manifestare creativă și să acorde artei, în toate formele ei, atenția bine meritată. Avem nevoie în arealul emoțional ca manifestarea publică extrovertită să fie atinsă de frumos, de unicitate. Iar pentru asta este vitală interacțiunea directă cu actul creativ. 

Cum ți se pare antreprenoriatul creativ în acest moment? 

Anul acesta la DIPLOMA au fost înscrieri record, peste 500 de lucrări, din specializări diverse, cum ar fi sculptura, pictura, fotografia, scenografia sau designul de obiect. Cifra mare de înscrieri demonstrează o efervescență a antreprenoriatului creativ. Mai cred că, în calitate de răspuns la globalizare, clusterizarea intereselor este mai mult decât un trend, devenind o realitate constantă.

Care sunt provocările?

Transmiterea corectă a mesajului și înțelegerea lui, regăsirea exercițiilor de creație dincolo de scenă și consolidarea lor ca normalitate în viața noastră.

Ce lucrări ți-au atras atenția la ediția Diploma din acest an?

Pe segmentul modă, fiindcă acesta a fost cel în care-am jurizat, m-am oprit la două lucrări, deși vreau să menționez că toate sunt remarcabile. Prima este semnată de ABUBURUZAN, „Suceava ’82”, licență a UNARTE București, care pune accent pe funcționalitatea pieselor vestimentare, ele reușind să-și pastreze aerul modern și să fie perfecte pentru o purtare actuală. Cea de-a doua este semnată de Cerasela Nicoară, de la UAD Cluj. „ARTA CA VIAȚĂ” este o lucare unde estetica, cu piese tip sport și activewear, întâlnește influențe ale conceptelor Modernismului și Bauhaus-ului asupra lifestyle-urilor contemporane.

Ai declarat ca „arzi repede etapele până în vârf și apoi intervine plictiseala, așa că îți trebuie un nou challenge, un nou vârf pe care să-l cucerești”. Care este provocarea ta din acest moment?

Anul acesta am ca obiectiv epurarea activităților mele profesionale și reașezarea lor în linie cu valorile și cu principiile proprii. Voi păstra numai ce mă definește ca om, în profunzime, în curatoriat, în strategie, în construcție de business, în partea de educație. În compensare, deja am început să acord din ce în ce mai mult timp activităților care au ca scop declarat o creștere semnificativă financiară. 

Ce te-a determinat să treci peste frica de eșec și cât de greu a fost să faci acest pas?

Mi-au fost necesari mulți ani de automotivare și de înțelegere interioară ca să pot accepta eșecul. Este un exercițiu greu și lung, dar foarte satisfăcător. Iar metoda pe care am aplicat-o a fost să-mi răspund la întrebarea ”poți supraviețui acestui eșec?”. Și pentru c-a fost ”da” de fiecare dată, am acționat.

Cu ce gând ai lansat Business Institute for Creative Industries și ce îți propui pentru anii următori?

Industria creativă are o mare carență în educația financiară și comercială. În cei 12 ani de Molecule F, la noi în birou s-au semnat pentru prima oară facturi, contracte sau designerii din portofoliul nostru au învățat cum să construiască un preț.

Creativii au nevoie vitală de a învăța cum să-și transforme pasiunea în business. Asta facem noi în această platformă educațională. Cred foarte mult în conceptul “pay it forward”. La rândul meu am avut de învățat de la mulți oameni și consider că este de datoria mea să dau mai departe. Scopul este diversificarea cursurilor și punerea în legătură a celor interesați cu experți practicieni din domenii complementare, esențiale în industria creativă.  

Care a fost cel mai bun sfat pe care l-ai primit până acum în carieră și de ce?

Fă bine ce faci și rezultatele vor veni de la sine. Experiența a demonstrat că sfatul a fost unul pertinent. Ca urmare, am reușit sa construiesc brandul Molecule F, iar la doar un an de la lansare, să primim cereri să facem același lucru pentru alte branduri, unele internaționale. Așa s-a dezvoltat Molecule PR.

Ca urmare a cursurilor de mentorat pe care le susțin de mulți ani, a venit cererea de cursuri făcute într-o manieră organizată. Și așa a apărut Business Institute for Creative Industries. Iar acestea sunt doar câteva exemple.