Miniștrii de finanțe ai UE aprobă PNRR-ul României. Putem cere prima tranșă de 3,7 miliarde de euro

Reading Time: 4 minute

România poate cere prima tranșă de 3,7 miliarde de euro, 13% din suma totală a PNRR-ului alocat pentru România, după ce Miniștrii de Finanțe ai UE s-au reunit joi pentru a aproba această finanțare.

Guvernul a anunțat că premierul interimar Florin Cîțu va participa, în format online la întâlnirea Consiliului ECOFIN, în cadrul căreia va fi aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență al României. Premierul se va afla, alături de ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, la Ministerul Finanțelor. La finalul întâlnirii, acesta va face declarații de presă.

La finalul lunii septembrie, Comisia Europeană a aprobat Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României, care valorează 29,2 miliarde de euro, împărțiți în două părți aproape egale ce reprezintă granturi, respectiv împrumuturi. Executivul european a ținut cont de 11 criterii de evaluare. Din acești bani, 41% sunt alocați pentru investițiile și reformele privind mediul și tranziția „verde” iar 21% pentru digitalizarea României. Acești bani vor fi acordați în funcție de atingerea obiectivelor de pe parcursul celor cinci ani în care se aplică planul.

„România va avea o infuzie puternică de fonduri europene prin acest Plan și are șansa reală de a se dezvolta în următorii ani. Implementarea include 64 de reforme și peste 100 de investiții în toate domeniile. Transportul, Sănătatea și Educația vor avea parte de finanțări masive, iar asta va însemna modernizarea României”, a afirmat premierul Florin Cîțu.

„Am plăcerea de a anunța vești bune pentru încă trei state membre. Tocmai am confirmat evaluările pozitive ale planurilor de redresare și reziliență ale Estoniei, Finlandei și României. În curând, aceste țări își vor putea primi plata de prefinanțare din Mecanismul de redresare și reziliență. Reformele și investițiile prezentate în planurile lor sprijină ferm Agenda verde și Agenda digitală ale UE. Prin abordarea principalelor provocări, redresarea europeană generală va fi mai sustenabilă și mai rezilientă”, a declarat joi Andrej Šircelj, ministrul de finanțe al Sloveniei, țară care deține Președinția Consiliului UE, în comunicatul publicat de Consiliu.

Proiectele din PNRR sunt finanțate în avans și trebuie finalizate până în 2026.

PNRR pentru România a fost aprobat. Granturi de 14,2 miliarde de euro și împrumuturi de 14,9 miliarde de euro

Proiectele din Planul naţional de redresare şi rezilienţă sunt împărțite în felul următor:

1.Sisteme de apă şi canalizare – 1,88 miliarde de euro

1630 km construiți de rețele de apă
2470 km construiți de rețele de canalizare
conectarea a 88.000 de gospodării la rețele de apă şi canalizare

2.Împăduriri şi protejarea diversității – 1,37 miliarde de euro

plantate 45.000 de hectare de pădure
2900 habitate de pajişti reconstruite ecologic

3.Managementul deşeurilor – 1,2 miliarde de euro

ţinta de 55% grad de reciclare în 2025
553 echipamente de monitorizare a poluării aerului

4.Sectorul de transport – 7,62 miliarde de euro

434 km de autostradă construiți
52 stații electrice construite
625 hectare de perdele forestiere
implementarea unui nou sistem de taxare „poluatorul plăteşte”
înnoirea a 200.000 de maşini din parcul auto până în 2026
311 km de cale ferată modernizată
110 km de cale ferată electrificată
206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare
12,7 km de rețea nouă de metrou
32 de trenuri noi de metrou

5.Fondul pentru Valul Renovării – 2,2 miliarde de euro

1000 – 1500 blocuri reabilitate energetic
2000 clădiri publice reabilitate

6.Energie – 1,62 miliarde de euro

400 km rețea de distribuţie gaz metan si altele cu emisii scăzute de carbon
finalizare punere în funcțiune a cel puțin 100MW (200MWh) capacitate de stocare energie electrică

7.Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale – 1,89 miliarde de euro

legarea ministerelor într-o singură rețea
8,5 milioane de cetățeni cu carte de identitate electronică
300.000 de funcționari publici instruiți digital
internet de mare viteză în 790 de sate

8.Reforma fiscală şi a sistemului de pensii – 482 milioane de euro

creştere venituri colectate cu 3% din PIB
600.000 case de marcat conectate la sistemul IT ANAF
pensii speciale limitate
sistem nou de pensii cu indexare automată

9.Sprijin pentru mediul de afaceri, cercetare, inovare – 2,36 miliarde de euro

3000 de contracte de finanțare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor
280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pt listare la bursă
500 de vouchere acordate prin schema de Suport pentru mediul de afaceri

10.Fond local pentru tranziția verde şi digitală a UAT-urilor – 2,1 miliarde de euro

140.000 mp construiți pentru locuințe sociale
880.000 mp construiți de locuințe pentru specialişti în educație şi sănătate în mediul rural
420 autobuze electrice, cu stații de încărcare şi 50 de tramvaie (în municipii reşedință de județ)
6500 de stații noi de încărcare vehicule electrice

11.Turism şi cultură – 200 milioane de euro

30 castele, 95 biserici şi mănăstiri, 20 de sate cu arhitectură tradițională puse în valoare
3 castele, 11 biserici şi mănăstiri, 3 fortificații romane restaurate

-15 destinații turistice verzi certificate

10 prezentări naționale şi internaționale de film românesc

12.Sănătate – 2,45 miliarde de euro

200 de centre comunitare construite sau renovate, cu dotări noi şi personal
3000 de cabinete de asistenţă medicală primară dotate si renovate, în special la sate
26 secţii de terapie intensivă nou-născuţi, inclusiv ambulanţă transport nou-născuți
30 de ambulatorii reabilitate/modernizate/extinse/dotate
10 unităţi medicale mobile

13.România Educată – 3,6 miliarde de euro

50 de şcoli noi
1800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor
75.000 săli de clasă dotate cu mobilier
20.000 locuri de recreere şi lectură
20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare
1175 SMART LAB-uri
140 de creşe înființate şi operaţionalizate

-10 centre de învăţământ dual.

În evaluarea Planului, Comisia a ținut cont de 11 criterii condiționate de următoarele:

măsurile au un impact pe termen lung;
măsurile adresează provocările identificate în recomandările specifice de țară sau un set semnificativ dintre acestea;
pragurile și obiectivele care permit monitorizarea reformelor și investițiilor în mod clar și realist;
planurile ating 37% din obiectivul climatic și 20% din obiectivul digitalizării;
planurile respectă principiul „să nu faci un rău semnificativ”;
planurile acordă un mecanism de control și audit adecvat și stabilesc cât de plauzibile sunt costurile.
Consiliul UE va avea la dispoziție, procedural, patru săptămâni pentru adoptarea propunerii Comisiei.