Mihai Zgondoiu: „Arta a devenit mai accesibilă publicului larg din momentul în care a părasit Turnul de fildeș”

Mihai Zgondoiu: „Arta a devenit mai accesibilă publicului larg din momentul în care a părasit Turnul de fildeș”

Art Safari – ediția 11 își așteaptă vizitatorii până duminică, 14 mai. Este ultima șansă pentru public să vadă cea mai amplă expoziție dedicată maestrului Ion Theodorescu-Sion, cea mai mare expoziție de pictură spaniolă organizată vreodată în țară, precum și 2 expoziții de artă contemporană și instalații. De asemenea, vineri și sâmbătă (Noaptea Europeană a Muzeelor), au loc ultimele Night Tours ale sezonului.

Tot la Art Safari este ultima șansă pentru a admira lucrările din „Young Blood 2.0. Ce este nou în artă?”, curator Mihai Zgondoiu, expoziție realizată în parteneriat cu ICR.

65 de artiști din toate colțurile țării și chiar din Republica Moldova ilustrează într-un mod fresh teme ale realității de astăzi. Expoziția este dedicată tuturor curioșilor de nou și trebuie privită cu mintea (Super)deschisă. Picturi, video art, artă digitală, instalații, obiect, dar și artă textilă. În această expoziție, vizitatorii descoperă tot ce e nou în artă.

Biz a stat de vorbă cu Mihai Zgondoiu despre cum se vede arta supercontemporană azi și de ce ar trebui vizitatorii să nu rateze șansa de a admira operele expuse la „Young Blood 2.0. Ce este nou în artă?”.

Ce înseamnă Art Safari pentru Mihai Zgondoiu?

Pentru Mihai Zgondoiu curatorul, Art Safari înseamnă a doua invitație de a concepe expoziția Young Blood dedicată tinerilor artiști cu vârste cuprinse între 20-30 de ani din România și Republica Moldova. Prima ediție a avut loc în anul 2019 și s-a bucurat de un real success, conform publicului și specialiștilor din domeniu.

Pentru Mihai Zgondoiu artistul, Art Safari este un Pavilion de Artă Muzeală și Artă Contemporană (superContemporană pe alocuri) care aduce publicului o diversitate de genuri și abordări artistice spre delectare.

Pentru Mihai Zgondoiu pedagogul, Art Safari este un muzeu temporar viu unde tinerii liceeni și studenți pot lua contact direct cu arta într-un mod interactiv și educativ.

Ce-l inspiră azi pe artistul Mihai Zgondoiu?

Totul și nimic! Trăim într-o lume sufocată de informație. Imaginea, cea care a preluat din forța cuvântului scris sau rostit, se regăsește azi peste tot. În mediul on-line am putea spune că întreaga comunicare se raportează la imaginea vizuală. Dacă nu ești un artist cu repere clare, poți aluneca ușor în valul de mode și tendințe consumeriste sau marketizate.

Personal încerc să mă deconectez de la toate. Să frânez. Să pot să mă focusez din nou într-un mod cât mai profund.

Ghidează premiile direcția unui artist sau sunt doar o confirmare de care se bucură în parcursul său profesional?

Depinde când apare această recunoaștere și mai depinde și cine o oferă. Un premiu nu te face un artist mai bun și mai performant, dar poate sublinia calitățile dobândite în creația ta. Azi, suntem suprasaturați de stimuli din toate direcțiile, iar premiile nu se lasă nici ele mai prejos.

În fond, premiile nu garantează nici măcar succesul unui artist. Ele sunt hrană pentru Ego și portofolii XXL.

Cum poate să fie „tradusă” arta pentru un public mai larg și care este rolul unor evenimente precum Art Safari în acest proces?

Arta a devenit mai accesibilă publicului larg din momentul în care a părasit “Turnul de fildeș”. Hibridizarea domeniilor vizuale, cât și deschiderea instituțiilor de patrimoniu pentru o societate nouă în plin avânt tehnologic, au dărâmat ziduri și concept învechite. Arta este mult mai deschisă azi pentru că instituțiile care o conservă țin pasul cu societatea și nevoile consumatorilor.

Artele plastice/vizuale dețin unul dintre cele mai mari patrimonii culturale cu mii de ani vechime. La începuturi arta făcea parte din viața de zi cu zi a oamenilor, fiind și un bun limbaj de comunicare, apoi o lungă perioadă a deservit elitelor și celor mai înstăriți fiind considerată un artefact de lux, urmând ca în zilele noastre să devină din nou accesibilă tuturor prin tehnologie și conectivitate la rețelele de internet.

Arta inspiră. Arta te provoacă. Arta face parte din viața noastră de zi cu zi pentru că o întâlnim atât în muzee, galerii, pe stradă cât și în mediul on-line. Astăzi, arta este pretutindeni! 

Cum ți se par noile generații de artiști și care sunt temele centrale ale lucrărilor lor?

Noul val de creatori cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani este parte din generația care a prins cele mai multe schimbări tehnologice din istoria noastră recentă. Acest lucru face ca perspectiva cu care abordează ori remixează unele realități sau irealități vizuale să fie filtrată puțin altfel. Însăși folosirea prefixelor superlative (super, hiper,extra) ține de noile tendințe și abordări din stilul de viață și din marketingul zilelor noastre.

Noile generații de artiști s-au remarcat prin expresii vizuale care au avut ca punct de pornire pictura, sculptura, instalațiile, fotografia, arta urbană, textele grafice și ilustrația. Astfel, orașul, citadela, sunt teme recurente în lucrările lor, dar și cele cu impact social – migrația, schimbările climatice, libertatea de expresie, asaltul tehnologie, fake news etc. – care ne conturează și ne reamintesc „haosul” în care trăim. Dar artiștii superContemporani abordează și teme universale, care au existat dintotdeauna în artă: natura, figura umană, cosmosul și lumea interioară a ființei, pe care le aduc sub o nouă formă în (super)contemporan.

O artă vie, efervescentă, în mișcare, ce ilustrează și radiografiază pulsul unei societăți în plin avânt tehnologic.

Cum ai ales lucrările pentru expozitia „Young Blood 2.0. Ce este nou în artă”?

Selecția a fost un element destul de complicat în cadrul acestei expoziții ținând cont de faptul că am selectat 64 de artiști din întreaga țară. Diversitatea mediilor și a tehnicilor folosite de tinerii artiști a fost din nou o etapă care a necesitat multă atenție și creativitate.

Unul din atuu-rile mele este faptul că sunt cadru universitar la UVT Arte (Timișoara) unde lucrez și descopăr zilnic talente noi. Am predat 7 ani și la UNArte (București) unde sunt încă conectat prin foștii colegi. Pentru Cluj, Iași, Sibiu și Arad mi-am contactat colegii (cadre didactice și ele) care mi-au trimis portofolii de studenți, masteranzi, sau doctoranzi din care ulterior eu am selectat ce am crezut că se potrivește mai bine acestei expoziții.

Cu siguranță au mai rămas tineri artiști talentați încă nedescoperiți. În ciuda efortului meu nu am putut scana 100% întreaga țară într-un timp atât de scurt, dar cred că cei prezenți în expoziție sunt categoric reprezentanții de vârf ai generației lor.

Proiectul Young Blood este despre noua generație de artiști activi care experimentează și caută cele mai diverse tehnici și medii de comunicare azi.

Cum a schimbat tehnologia modul în care este creată și văzută azi arta?

Progresul tehnologic ne-a schimbat în primul rând modul de viață. Arta Contemporană este strâns legată de societate și de evoluția ei social-politică, economică sau ecologică.

Viața paralelă din virtual ne-a angajat la noi reguli și estetici actuale. Azi putem consuma artă atât în atelierele artiștilor, cât și pe platforme de socializare, unde are un potențial fantastic de viralizare.

Cum vezi concurența făcută de AI în domeniul artistic?

Datorită vitezei internetului și puterii de calcul net avansate anilor precedenți, astăzi putem genera rezultate rapide prin AI aproape instantaneu. Nu vorbim aici doar de domeniul artistic, ci de toate domeniile active azi în piața muncii. Partea bună a AI-ului în zona vizuală este că poate genera o paletă largă de rezultate în timp record. Partea mai puțin bună este că atunci când generează aceste rezultate AI-ul se folosește de imaginile și creațiile tuturor artiștilor care și-au postat creațiile în mediul on-line. De aceea, se lucrează la implementarea unor legi noi care să apere drepturile de autor a artiștilor și creatorilor de conținut vizual.

Folosită corect, Inteligența Artificială nu concurează creația ci mai degrabă o poate ajută.

Pentru cei care nu au ajuns până acum la Art Safari, care ar fi trei motive principale pentru care ar trebui să-l includă în agenda lor?

1. Două expoziții muzeale („Ion Theodorescu Sion – O viață de poveste” curatoriată de Elena Olariu și „Maeștrii Picturii Spaniole – Secolul al XIX-lea și apariția Impresionismului” curatoriată de Helena Alonso) care pun la un loc lucrări de patrimoniu din colecții de stat și particulare.

2. Două expoziții de Artă Contemporană și superContemporană („The Memory Palace – Focus on the French art scene with the Marcel Duchamp Prize curatoriată de Daria de Beauvais și „Young Blood 2.0 – Ce este nou în artă”, curatoriată de subsemnatul) care prezintă noile tendințe din „arta momentului” prin diferite tehnici și modalități de exprimare.

3. Evenimente conexe celor 4 expoziții principale ale ediției a XI-a, cum ar fi tururile ghidate, concerte unplugged și divertisment cultural.

Cum a ajuns Mihai Zgondoiu un artist admirat

Mihai Zgondoiu (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Între anii 2014-2021 predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai a fost iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013).

A câștigat premiile Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), „Premiul Multimedia” (2022) și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle – selecția românească (2019). În 2018 a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană – București, în 2019 expozițiile „Young Blood” din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și „Electrecord – Romania in vinyl covers” din cadrul Festivalului de Artă Europalia – Bruxelles, iar în 2021 expoziția „Predicțiile Pământului. Despre gândirea și practica ecologică”, Muzeul Național Cotroceni – București.

În practica sa artistică, oscilează cu lejeritate într-o arie largă de genuri și tehnici vizuale, de la desen, colaj și print experimental, la video-instalații, acțiuni-performance și intervenții urbane. Proiectele sale evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news.

Cele mai recente expoziții sunt: „Re-Conception”, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), “The Uslan International Woodcut Biennale”, Uslan (2019), “JCE Contemporary Art Bienalle”, The Belfry – Montrouge (2019), “Fragments”, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), “HIT” – Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4”, Rezidența Scena9, București (2020), Beyond other horizons, Palace of Culture / Art Museum, Iasi (2020), M.A.F.A.7(Media Art Festival Arad), Kinema Ikon, Art Museum – Arad (2020), Bucharest School, Art Safari Contemporary Art Pavilion, Bucharest (2020), Clubul sportiv al artelor, Muzeul de Artă Recentă, București (2021), Puls 20, Kunsthalle Bega, Timișoara (2021), Omul aproximativ 3.0, Kunsthalle Bega, Timișoara (2022), Puls 22, Muzeul Național de Artă Contemporană București (2023), Coloarea Sunetului, Muzeul de Artă Recentă București (2023).