Microgreens: Agricultură verticală și producție locală

Microgreens: Agricultură verticală și producție locală

Fresh Microgreens, cunoscut sub brandul Microgreens România, este cel mai mare producător autohton de microplante și specialități pentru decor culinar. Cristian Tudor, CEO al Microgreens, a povestit despre proiectele de agricultură verticală ale companiei și impactul pe care acest tip de agricultură îl poate avea în atingerea unui grad mai mare de autonomie alimentară.

Cum a evoluat Microgreens și cu ce se diferențiază? 

De peste șapte ani aducem culoare în farfuriile românilor, fiind cel mai apreciat furnizor de profil de pe piața HoReCa. În ultimii doi ani ne-am dezvoltat puternic și pe piața de retail, cu noi produse fresh destinate publicului larg și cu tehnologii originale de indoor vertical farming, amplasate în magazinele partenere. Începând cu 2019, businessul principal al companiei a devenit furnizarea de soluții sustenabile de agricultură verticală – un diferențiator unic față de tot ce există pe piață.

Ce sunt microplantele și ce beneficii aduc ele? 

Microplantele (sau microgreens) sunt specii de legume, de plante aromatice sau de verdețuri, care se consumă într-un stadiu incipient de dezvoltare. Plantele se dezvoltă până la formarea completă a frunzelor cotiledonale (existente în embrionul seminței) și apariția primelor frunze adevărate. Microplantele au o înălțime între 5 și 15 cm, în funcție de specie, și se consumă cu tot cu tulpină, care se taie deasupra solului.

La sfârșitul anilor 2000 a apărut preocuparea pentru valoarea nutritivă a microplantelor, iar în 2010 a fost publicat un prim studiu (Treadwell et al.), conform căruia acestea sunt considerate un nou tip de cultură agricolă. În 2012 au fost publicate și primele cercetări sistematice despre conținutul de substanțe nutritive din microplante în Journal of Agricultural and Food Chemistry. 

Din acel moment microgreens încep să fie numite „super-foods” sau „funcțional foods”. Cercetările continuă cu studii atât pe nutriție, cât și pe zona medicală, unde microplantele indică un potențial curativ ca adjuvant în tratamentul diferitor afecțiuni, unele dintre ele grave (ex: microplantele de broccoli pot reduce riscul de cancer datorită prezenței glucoraphanin, un precursor pentru sulforaphane, iar microplantele de broccoli, muștar, kale și ridiche pot inhiba cancerul de colon.

Cine sunt clienții Microgreens? 

Desigur, există numeroși clienți din segmentul Horeca, pe care intenționăm să-i păstrăm și dorim să dezvoltăm colaborarea cu afacerile din această industrie. Există și un segment de clienți individuali, care ne achiziționează produsele din rețelele de retail unde suntem prezenți sau direct de pe pe site. Aceștia din urmă sunt în principal interesați de nutriție, dar sunt și pasionați de gastronomie și apreciază estetica microplantelor și a specialităților noastre pentru decor culinar.

Parteneriatele noastre pot fi împărțite în trei mari categorii. În primul rând vorbim de lanțurile de retail și cash&carry, precum și de mari platforme online care oferă spre vânzare produsele noastre, cum ar fi Metro, Selgros, Auchan, Carrefour, Cora, Kaufland, Freshful și Sezamo.

Apoi avem parteneriate cu companii mari care oferă produse din gama legumelor fresh, cum ar fi Eisberg, pentru care asigurăm o producție de materie primă predictibilă tot timpul anului. În al treilea, avem parteneriate internaționale cu companii alături de care vom dezvolta în străinătate facilități de vertical farming, a căror producție va fi absorbită de piața locală de acolo.

Construiți în țară două dintre cele mai mari sere de agricultură verticală din Europa Centrală și de Est. Cum ați luat decizia de a le construi și cum vor ajuta acestea? 

Decizia de a construi aceste facilități de agricultură verticală a venit în urma observării evoluțiilor la nivel global, atât în ceea ce privește problematica schimbărilor climatice, cât și reconsiderarea importanței producției locale de hrană.

Războiul de lângă noi subliniază cât de importantă este independența de importul de hrană, mai ales în contextul instabilității economice mondiale și al perturbării producției și transporturilor. Ceea ce se întâmplă în Ucraina se poate repeta oricând și în alte părți ale lumii.

Trăim într-o lume interconectată economic și izolarea completă nu mai este posibilă, dar un grad crescut de autonomie alimentară este esențial și trebuie stimulat la nivel oficial, atât de către autoritățile din România, cât și de instituțiile Uniunii Europene. 

Agricultura verticală este o parte a soluției, cel puțin pentru segmentul Fresh Leafs and Salads. Consecințele tragediei desfășurate la granițele noastre și o posibilă foamete pentru regiuni mari de pe planetă ne-au făcut să reconsiderăm importanța proiectelor noastre de construire a celor două facilități de agricultură verticală în acest an. 

Una dintre ele va fi cea mai mare fermă verticală din Europa, din punctul de vedere al spațiului util de cultivare. Știam că ceea ce facem este important și vizionar, că acest tip de agricultură controlată va asigura o mare parte din hrana omenirii într-un viitor destul de apropiat. Dar acum, în plus, am devenit conștienți și de importanța strategică a facilităților de producție pe care le construim.

Vrem, de asemenea, să folosim exclusiv energie verde, atât prin instalarea de panouri solare, cât și prin contracte cu furnizori de energie din surse regenerabile. Iar sistemul închis de vertical farming exclude poluarea dată de îngrășăminte și pesticide răspândite pe sol. Totodată, lanțul logistic de transport este mult redus, în consecință și poluarea asociată este semnificativ mai mică.

Unul dintre obiectivele Microgreens este producția locală de hrană pe tot timpul anului. Cum vă propuneți să faceți acest lucru și cât de importantă este componenta de sustenabilitate în businessul vostru?

Producția locală de salate și plante aromatice pe parcursul întregului an poate părea o picătură într-un ocean, dacă ne raportăm la impactul milioanelor de tone de cereale care riscă să nu mai fie recoltate anul acesta. Dar orice drum, oricât de lung sau dificil ar părea, începe cu primul pas. Pe segmentul nostru, nevoia de importuri care consumă un petrol din ce în ce mai scump și prea adesea controlat de state autoritare va scădea. 

Ambiția noastră este să ducem spre zero importul de plante aromatice și de salate din baby-leafs în România. Fabricile de tip indoor vertical farming de la Ploiești și Tătărani, pe care le vom pune în funcțiune în următoarele luni, vor constitui înainte de toate un exemplu că se poate. Nu doar pentru România, ci și pentru Europa.

A avea o producție continuă în tot timpul anului, indiferent de anotimp și variații climatice se bazează pe conceptul unui sistem cu mediu de cultivare strict controlat. Unul dintre avantajele acestui sistem este că folosește cu 95% mai puțină apă decât agricultura convențională. 

Cultura pe verticală reduce drastic nevoia de teren agricol: într-un metru pătrat ocupat la sol, noi cultivăm echivalentul a 12 metri pătrați de teren agricol convențional. Astfel, păstrăm loc pentru păduri și spațiul sălbatic de care are nevoie natura.

Cum vedeți voi comportamentul consumatorilor în adopția microplantelor? Și cum estimați că va fi în viitor?  

În acest moment există două direcții majore de utilizare a microplantelor.

Prima este utilizarea în domeniul culinar și exploatează aspectul lor și faptul că de obicei au un gust intens și/sau o aromă puternică. Principala piață pentru această utilizare este Horeca, cu business-uri precum restaurante, patiserii și cofetarii, pubs și baruri. Există potențiali clienți și în rândul consumatorilor individuali, dornici de produse „gourmet”. Însă aceștia sunt atrași de un mix de factori, în care utilizarea gastronomică este doar un aspect.

A doua direcție de utilizare exploatează densitatea de nutrienți din microplante. Există un potențial foarte mare pe piața de retail FMCG. Deocamdată, microplantele sunt căutate în special de cei care vor să mănânce sănătos și să aibă o dietă echilibrată. Faptul că sunt produse proaspete, aspectuoase și gustoase este un plus. Dar acest segment de consumatori este doar vârful aisbergului, dacă ne uităm un pic la viitor.

Către sfârșitul anilor 2010 a devenit presantă problema asigurării de hrană și de nutrienți la nivel global, pentru toată populația planetei. Microplantele sunt văzute ca o parte importantă a soluției la această problemă. Un studiu publicat în 2018 arată potențialul microgreens de a diversifica hrana la nivel mondial.

Rezumând, avantajele cultivării de microplante sunt:

– densitate de nutrienți (mult) mai mare decât la planta matură per unitatea de greutate
– ciclu de cultură scurt, de 14 – 21 zile
– consum redus de energie, apă și teren agricol
– poluare redusă a mediului înconjurător
– mâncare curată – nu necesită pesticide și îngrășăminte

Una dintre concluzii ar fi că microplantele vor fi o cultură importantă, dacă nu chiar dominantă, în agricultura viitorului.

Cercetări suplimentare le recomandă și pentru alte utilizări, cum ar fi cultivarea hranei în spațiu. Atât datorită cerințelor reduse, cât și datorită potențialului de a combate efectul radiațiilor cosmice asupra organismelor vii (animale) care le consumă.

Acest tip de cultură se pretează și la o automatizare intensivă, lucru de asemenea important.

Observăm tot mai multe businessuri din agricultură care integrează soluții tehnologice. Cum vedeți voi evoluția tehnologiei în agricultură?

Automatizare, eficientizare, sustenabilitate – aceștia sunt cei trei vectori care considerăm că sunt esențiali. În acest moment, se face o mare risipă de hrană, încă înainte să ajungă în depozitele lanțurilor de retail. Producția agricolă deteriorată de secetă ar trebui să fie un lucru al trecutului, mai ales că în România avem încă destulă apă disponibilă. 

Nu putem sta cu mâna întinsă la ceruri și să spera că anul ăsta avem noroc. Există tehnologii care măcar ameliorează fiecare problemă, dacă nu o și rezolvă complet. În plus, planificarea și supravegherea producției cu ajutorul soluțiilor informatice cresc predictibilitatea, trasabilitatea și profitul afacerilor din agricultură. Cred că în următorii ani vom asista la o tehnologizare intensivă în agricultura românească.

Ce planuri de dezvoltare aveți și care sunt obiectivele pe termen lung? 

Foarte multe depind de succesul acestor proiecte de vertical farming de care am vorbit: atât replicarea lor în țări europene alături de parteneri cu care avem pre-contracte semnate, cât și modificarea legislației europene pentru introducerea în nomenclatorul agricol a produselor și a tehnicilor de cultivare specifice agriculturii verticale. 

Dincolo de responsabilitatea față de succesul afacerii noastre, acum resimțim și responsabilitatea construirii unui studiu de caz convingător, care poate influența decisiv direcții strategice de dezvoltare a agriculturii din Uniunea Europeană. 

Provocarea era oricum mare, pentru că nimeni în Europa nu a mai făcut acest tip de proiect la o asemenea scară, cu gradul de automatizare pe care îl implementăm noi. Acum provocarea este imensă, pentru că nu avem voie să dăm greș și pionieratul nostru este dublat de o responsabilitate socială importantă.

Pe termen lung dorim să fim unul dintre jucătorii importanți la nivel mondial în dezvoltarea de Vertical Farming și promotorii producției locale de hrană în Europa și Orientul Mijlociu.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 363 (17 mai – 15 iunie 2022). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.