Michael Bogdan Mărgineanu: „Sunt puține linii de finanțare la nivel național dedicate cercetătorilor aflați în etapa în care mă regăsesc eu”
Reading Time: 4 minuteDupă un parcurs academic în domeniul cercetării, care l-a purtat din Arabia Saudită până în Germania și Londra, unde ar fi putut să își clădească o carieră strălucitoare, a decis să revină în România, cu toate că țara noastră se află la o distanță foarte mare de țările dezvoltate, mai ales în aria de cercetare a bioștiințelor.
Este cercetător postdoctoral la Institutul Francis Crick din Londra și șef de lucrări în cadrul Facultății de Medicină „Victor Babeș” din Timișoara și a absolvit studiile postdoctorale în neuroștiință moleculară la KAUST în Arabia Saudită, iar în 2020 a fondat Biomentorhub, o asociație care are ca scop sprijinirea specialiștilor români din diaspora cu experiență de cercetare în bioștiințe sau medicină.
Michael Bogdan Mărgineanu ne-a vorbit despre motivele pentru care a ales să revină în România, ca cercetător, despre Biomentorhub și despre planurile pe care le are să sprijine cercetarea în România.
De ce ați ales să reveniți în România, mai ales în cercetare, un domeniu subfinanțat în România?
Atât datorită faptului că am dorit să fiu din nou aproape de familie cât și pentru că am simțit o motivație suplimentară de a-mi pune în practică cunoștințele acumulate în străinătate acasă în România. Deși ne aflăm la o distanță destul de mare de țările cele mai dezvoltate, mai ales în aria de cercetare a bioștiințelor, asta înseamnă și că există multe oportunități de a construi proiecte și inițiative menite să ajute acest sector al cercetării. Nu în ultimul rând am simțit și o responsabilitate de a da înapoi locului în care o mare parte a formării mele personale și educaționale s-a realizat.
În prezent sunteți șef de lucrări în cadrul Facultății de Medicină „Victor Babeș” din Timișoara. Ne puteți spune cîteva cuvinte despre proiectele la care lucrați aici?
În cadrul UMF „Victor Babeș” Timișoara, activitatea mea s-a axat în principal pe predare, în plan de cercetare proiectele la care am contribuit sunt în domeniul alergologiei moleculare, în mod special dezvoltarea de terapii moleculare pentru alergia la ambrozia. Din luna octombrie a anului trecut mă aflu la Londra în cadrul Institutului Francis Crick unde urmez un stagiu avansat de cercetare postdoctorală pentru o durată de 2 ani, cu scopul formării suplimentare în tehnici de cercetare care nu sunt dezvoltate în România la acest moment.
În urmă cu trei ani, ați pus bazele Biomentorhub. Ne puteți spune câteva cuvinte despre Biomentorhub? Care este viziunea pe care o aveți pentru acesta și cum intenționați să dezvoltați acest mentor hub?
Biomentorhub a plecat de la nevoia unei mai bune conectări a tinerilor cercetători români în domeniul bioștiințelor și medicinei, atât în diaspora cât și între diaspora și România. Am creat o comunitate în care ei să se poată simți comfortabili să interacționeze unii cu alții în mod continuu și să poată oferi mentorat celor care încă sunt studenți sau elevi și își doresc să exploreze o posibilă carieră în cercetare. Periodic au loc întâlniri în format online, întrucât mentorii provin din peste 9 țări. De asemenea, am desfășurat o serie de proiecte menite să popularizeze cercetarea științifică în România și să stimuleze interesul tinerilor pentru inovarea în bioștiințe și medicină (competiția BioMed „Bioștiințele și Medicina Viitorului”, prima ediție a Games of Science în colaborare cu British Council). În ultimul an ne-am concentrat pe conectarea comunității de cercetători din diaspora din Marea Britanie.
Care sunt planurile pe care le aveți ca cercetător și acelea pentru a sprijini cercetarea în România?
În plan de cercetare lucrez acum într-o nișă de mare perspectivă, neuroștiința cancerului, care explorează o frontieră puțin studiată până recent datorită limitărilor tehnologice, și anume relația sistem nervos-cancer, îndeosebi interacțiunile celulare și moleculare din micromediul tumoral. Îmi doresc să continui în această direcție și să pot să o dezvolt și în România, în funcție de susținerea financiară pe care voi reuși să o atrag. Sunt puține linii de finanțare la nivel național dedicate cercetătorilor aflați în etapa în care mă regăsesc eu, iar cele la nivel european sunt foarte competitive și țin cont foarte mult și de prestigiul instituției în care îți desfășori activitatea. În privința biologiei moleculare, sunt puține locații cu un istoric de publicații excelent și cu o masă critică de cercetători din diferite discipline. Se pune mare accent pe combinarea expertizelor diverse în momentul de față.
Cum ați ajuns să lucrați în domeniul cercetării și de ce ați ales biologia celulară?
Am fost pasionat de biologie, chimie și matematică din timpul școlii, am fost încurajat să particip la olimpiade școlare și să acumulez cunoștințe în afara programei școlare care m-au stimulat tot mai mult să descopăr aceste domenii. Le datorez foarte mult profesorilor extraordinari pe care i-am avut în cadrul Liceului Pedagogic „Carmen Sylva” și Colegiului Național „C. D. Loga” din Timișoara, și părinților mei care mi-au susținut interesul pentru științe și m-au sprijinit în tot ceea ce mi-am propus. Biologia celulară m-a fascinat de mic, de când citeam enciclopedii și am devenit curios să descopăr mai mult și să aduc o contribuție în domeniul sănătății umane.
Organizați un eveniment la Londra pentru diaspora științifică românească și comunitatea științifică din România. Ne puteți spune mai multe despre acesta?
Evenimentul pe care îl organizăm sâmbătă, în 30 septembrie, la Londra, numit „4BiOMed”, își propune să conecteze specialiști români în cercetare, medicină, tehnologie și business cu scopul dezvoltării de proiecte colaborative, în mod special antreprenoriale dar și de cercetare în România. Înțelegem că nu este ușor pentru ei să se întoarcă în România în acest moment, mai ales într-un domeniu subdezvoltat în care există puține oportunități imediate. Dar ne dorim ca ei să lucreze împreună la a construi aceste noi oportunități și să se conecteze cu oameni de bine din țară care își doresc același lucru. Astfel vom avea și participanți din România conectați online și reprezentanți de la organizații partenere care susțin antreprenoriatul științific. Ne dorim să ținem comunitatea care se va forma conectată și să replicăm modelul 4BiOMed și în alte țări.
Urmăriți Revista Biz și pe Google News. Abonamente Revista Biz