Meșteșugurile renasc lângă Moara de hârtie

În 2011, Dana și Ion Georgescu inițiau la Comana, în Giurgiu, Ansamblul Moara de hârtie – Satul Meșteșugurilor. Astăzi, proiectul lor găzduiește mai multe ateliere creative bazate pe meșteșugurile satului tradițional autohton, dar și o serie de inițiative sociale pentru comunitate, despre care am vorbit cu Dana Georgescu.   

Într-o vreme a digitalizării accelerate și a proceselor de automatizare, la Moara de hârtie din Comana atelierele „duduie” de meșteri și artizani. Care este secretul acestei reușite?

Existența Morii de hârtie și a atelierelor de meșteșuguri de pe Dealul Morii sunt urmare a credinței noastre că trebuie să rămânem umani și să oferim o insulă de experiențe concrete în aceste vremuri în care digitalizarea și online-ul au devenit un modus vivendi. Moara de hârtie de la Comana a fost gândită ca un loc de întâlnire pentru cei care au nevoie să-și hrănească sufletul și cu altfel de experiențe. Ansamblul Moara de hârtie – Satul meșteșugurilor își propune să ne amintească de valori, de tradiții, de preocupările din satele de odinioară. Este un spațiu în care oameni din comunitate au un loc de muncă, iar vizitatorii se pot bucura de farmecul meșteșugurilor. Toate acestea, dar și altele de care nu ne dăm încă seama, sunt „secretul” poveștii noastre, închegate în ultimii 10 ani.

Cum ați depășit perioada de lockdown din pandemie și perioada care a urmat? Sunteți pregătiți pentru un nou astfel de scenariu?

În pandemie, am realizat cât de vulnerabile sunt proiectele noastre și noi ca oameni, dar și că, oricât de potrivnic ar fi contextul, trebuie să ne continuăm misiunea de a ne implica în comunitate și de a păstra acest loc în care meșteșugurile reușesc să dea viață unui spațiu contemporan cu rădăcini în tradiție. Am depășit lockdown-ul prin adaptarea misiunii noastre la contextul pandemic. Am realizat că nimic nu este imposibil atunci când crezi cu-adevărat și îți pui ideile în slujba frumosului și a binelui. Așa am experimentat atelierele online de meșteșuguri, care au avut un succes neașteptat. De exemplu, pentru prima dată în istoria țesutului la război, copii români din Grecia, Italia, Belgia și Olanda împreună cu părinți și profesori au practicat meșteșugul țesutului la război fiind coordonați online de echipa noastră. Tot în pandemie a fost momentul potrivit pentru a începe două proiecte sociale prin care am putut să asigurăm locuri de muncă pentru 10 persoane din comunitate – o bucătărie și un proiect care vizează construcția de căsuțe din lemn. Suntem în continuare deschiși la ceea ce ne oferă viitorul și gata să ne îndeplinim cât mai bine misiunea indiferent de vremuri.

Care sunt artizanii prezenți în Satul Meșteșugurilor din Comana?

Artizanii noștri sunt oameni din comunitate, dispuși să reînnoade tradiția meșteșugurilor și să le pună în valoare într-o manieră adaptată zilelor noastre. Suntem o echipă formată din persoane de vârste diferite, cu experiențe profesionale și de viață diferite. Ne completăm, ne ajutăm și ne străduim să fim o comunitate frumoasă pentru care contează identitatea noastră națională și care își dorește să lase urme frumoase ale trecerii prin lume. Colaborăm și cu artiști care completează tabloul meșteșugurilor din satul nostru cu arta lor, realizând obiecte contemporane inspirate din meșteșuguri și completând munca meșteșugarilor cu talentul lor.

Ce oferiți în prezent celor care vă trec pragul?

O experiență inedită de petrecere a timpului liber în preajma meșteșugurilor pentru adulți și o experiență de educație culturală într-o atmosferă ludică pentru copii. Mai concret, cei care ajung la noi pot vizita Ansamblul Moara de hârtie – Satul meșteșugurilor, compus dintr-un atelier – muzeu în care pot admira echipamente istorice de tipar și legătorie de carte, o manufactură de hârtie și încă 5 ateliere de meșteșuguri tradiționale românești – țesut la război, lucru cu papura, fierărie, ceramică, lucru în lemn. În jurul lor, am gândit cursuri de împrietenire cu meșteșugurile, dar și obiecte culturale manufacturate: carnete de însemnări, obiecte din lut, jucării din lemn, obiecte țesute sau cusute manual. Bucătăria Dealul Morii completează perfect celelalte ateliere din ansamblul nostru și oferă o experiență culinară ce îi duce pe vizitatorii noștri cu gândul la mâncarea gustoasă de pe vremea bunicilor. De anul acesta, organizăm în aer liber, pe terase acoperite, evenimente corporate, team-building-uri, mici petreceri, aniversări sau chiar evenimente de familie.

Care este povestea acestui pro­iect? Cum a început totul?

„Poveste” este cuvântul pe care îl folosim și noi foarte des, pentru că ceea ce se întâmplă aici are o doză de miracol, caracteristic poveștilor. Povestea Moara de hârtie a apărut din dorința de a ne bucura împreună cu prietenii de meșteșugurile pe care le-am descoperit, eu și soțul meu, în acum 12 ani: hârtia de mână, tiparul și legătoria de carte. Totodată, ne-am dorit să salvăm de la distrugere, să punem la adăpost și în valoare echipamente vechi de tipar și legătorie de carte, recuperate din foste tipografii și legătorii de carte din țara noastră. Apoi a mai fost un pas până când am găsit locul potrivit pentru poveste – Comana și am construit Atelierul-muzeu Moara de hârtie și, apoi, celelalte clădiri care acum formează Ansamblul Moara de hârtie – Satul meșteșugurilor. Am început ca un proiect între prieteni și pentru prieteni, iar acum, după un deceniu, povestea de pe Dealul Morii se completează frumos cu noi capitole, dedicate oamenilor nevoiași din comunitate, tot cu sprijinul prietenilor – însă acum nu doar cei personali, ci și ai proiectelor noastre.

Câte persoane sunt implicate in prezent în proiectele pe care le derulați și care este ecoul în comunitatea locală?

Echipa care lucrează în aceste proiecte este formată din 17 persoane angajate și 12 voluntari care se implică în mod constant în activitățile noastre. O mână de oameni care contribuie, fiecare în felul lui, ca acest loc să existe. Cât despre ecoul în comunitate, am spune doar că oferim locuri de muncă, susținem ateliere gratuite pentru elevii școlii din Comana, oferim mâncare caldă zilnic persoanelor vulnerabile, iar prin cel mai nou proiect social „Căsuța albastră” ne dorim să ajutăm și mai mult comunitatea prin îmbunătățirea condițiilor de locuire și prin ateliere de abilități pentru viață pentru tinerii din zonă.

Ați lansat și un proiect pentru persoane vulnerabile. Cum funcționează Bucătăria socială din Dealul Morii?

Ne-am dorit încă de la începuturile noastre să ajutăm mai mult acolo unde este nevoie și odată cu Bucătăria Dealul Morii reușim să facem acest lucru și prin oferirea de mâncare caldă pentru persoanele vulnerabile din comunitate. Ne-am propus ca anul acesta să ne ocupăm de 20 de persoane. Bucătăria este deschisă vizitatorilor Ansamblului Moara de hârtie – Satul meșteșugurilor, participanților la evenimentele organizate de noi, iar profitul este îndreptat către comunitate. Ne dorim să fie un loc al faptelor bune, în care să ne gândim și la cei care au cu adevărat nevoie de sprijin. De aceea, cei care iau masa la noi pot să contribuie și ei achitând meniuri în așteptare pentru bătrânii și copiii de care ne ocupăm prin acest proiect. Un alt proiect social este și „Căsuța albastră” – un proiect adresat celor care își doresc o căsuță din lemn și doresc să scape de grija coordonării unui șantier. Ne-am gândit că, după experiența pandemiei, mulți vor dori să aibă o casă pe pământ, simplă și elegantă, ușor de întreținut și pe care o pot avea într-un termen relativ scurt. Cu echipa noastră formată din oameni din comunitate îi ajutăm pe doritori, oferindu-le o casă cu o arhitectură de inspirație tradițională, cu amprentă de carbon redusă în procesul de fabricație și ridicată fără griji legate de procesul de construcție. Prin acest proiect, nu numai că echipa noastră va avea de lucru, dar profitul va fi folosit la ajutorarea cazurilor sociale din zonă prin îmbunătățirea condițiilor de locuire și ateliere gratuite pentru copiii din comunitate.

Cât ați investit până în prezent și care sunt planurile de viitor?

E dificil și aproape imposibil să calculăm corect „investiția”, pentru că Ansamblul Moara de hârtie este compus din proiecte, idei, finanțări, donații de la prieteni, susținători care au contribuit la acest vis, iar partea financiară nu a fost niciodată importantă pentru noi decât în măsura în care am reușit să mai așezăm încă o cărămidă în această poveste. Așa că mă voi rezuma să spun că până acum am investit 10 ani de viață într-o poveste frumoasă, care a schimbat la față un colț de lume și sperăm să-i inspire pe cei care vin aproape și se bucură de ceea ce găsesc aici. De mare ajutor ne-au fost în principal finanțările obținute, dar și creditele, care însumează aproximativ 500.000 de euro. Planurile de viitor urmăresc sustenabilitatea poveștilor de pe Dealul Morii. Acum, la 10 ani de la inaugurarea Morii de hârtie, în contextul pandemiei și al diversificării activităților noastre, scopul este să continuăm ceea ce am început prin implicarea tuturor celor care cred ca și noi în această poveste. Ne dorim ca vizitatorii noștri să se simtă ca acasă în Ansamblul Moara de hârtie – Satul meșteșugurilor. De aceea am gândit programul „1000 de prieteni” – o comunitate a prietenilor Morii de hârtie care fac fapte bune alături de noi și susțin echipa și comunitatea noastră contribuind lunar cu o sumă modică pentru ei, dar importantă pentru un proiect ca al nostru. Practic, dăm ocazia de a face fapte bune tuturor celor care apreciază munca noastră și își dau seama cât este de importantă pentru generațiile următoare.