Meseriile viitorului

Reading Time: 5 minute

Ce spuneți de un scurt exercițiu de imaginație? Vă mai amintiți celebra întrebare atât de îndrăgită în urmă cu câțiva ani de oamenii de resurse umane: „unde vă vedeți peste trei ani”? Haideți să mergem și mai mult în viitor și să ne imaginăm pentru o clipă unde vom lucra peste zece ani. Oare ce facem în prezent va mai avea căutare peste un deceniu și dacă nu, în ce domeniu vom avea posibilitatea să lucrăm? Vom reuși să dobândim abilitățile necesare în timp util? Vom mai merge la un birou sau vom lucra remote, practică cu care o mare parte dintre angajați am fost forțați să ne obișnuim în prima jumătate a acestui an?

Inteligența artificială va schimba radical felul în care arată piața muncii în următorii ani, pentru că mecanismele AI vor reuși să reproducă mai repede și de cele mai multe ori mai bine ceea ce putem facem noi. Deja vedem roboți care operează lanțuri de producție, care ajută în chirurgie și tot mai puțini casieri în supermarket. Joburile care presupun activități repetitive sau funcționează după o relație simplă de tip cauză-efect, vor fi înlocuite de ceea ce numim astăzi în termeni generali „roboți”. „Tot ce presupune «consultanță» și dezvoltare va avea, în schimb, nevoie, în continuare, de oameni. Vor fi extrem de căutați, de exemplu, inginerii în nanotehnologie, creatorii de realitate augmentată și virtuală, specialiști în securitate cibernetică, ingineri geneticieni, sau ingineri biomedicali”, spune Bogdan Badea, CEO la portalul de recrutare eJobs.

La rândul său, Ana-Maria Gârbea, HR Director la Bit Soft estimează că pentru următorii zece ani, tot mai vizibile vor fi joburi precum: designer în efecte 3D, ingineri și tehnicieni în imprimare 3D, specialiști în biotehnologie și bioinginerie, specialiști în IoT, specialiști în blockchain, analiști de date IoT, consilieri în criptomonede, ori specialiști în detox digital.

După cum putem observa din listele celor mai căutate poziții, aptitudinile digitale vor fi cheia și va trebui să le deținem fiecare dintre noi indiferent de domeniul în care vom activa peste zece ani, tot ce va înseamna IT și inginerie fiind extrem de căutat de companii. Următoarea generație de angajați va trebui să fie fluentă în social media și, mai ales să evalueze un conținut video și să extragă ce este relevant. Pe viitor, cu toții ne vom lua informațiile din conținut video, de aceea crearea și prezentarea infomațiilor într-un mod vizual atrăgător va fi noua formă de comunicare și de promovare a brandului companiei. „Interesant este că generațiile native digital vor fi primii susținători și promotori ai acestui trend și vor avea un rol important în trainingul colegilor din alte generații”, spune Ana-Maria Gârbea. „Noile tehnologii de colaborare virtuală au început deja să ne facă viața mai ușoară și situația actuală a pandemiei este cel mai bun exemplu”, spune HR Directorul Bit Soft, care adaugă că inteligența emoțională, leadership-ul, creativitatea și inteligența socială vor fi, de asemenea, la mare căutare pentru că nu vor putea fi înlocuite de tehnologie. Angajații inteligenți din punct de vedere social sunt capabili să evalueze rapid emoțiile celor din jur și să își adapteze cuvintele, tonul și gesturile în consecință, abilitate cheie pentru funcționarea echipelor. Construirea unor relații de încredere este un indicator de succes în cadrul echipelor și creează coeziune în procesul de colaborare a echipelor. Să nu uităm că inteligența emoțională și cea socială sunt abilitățile cheie pentru un lider bun.

„Faptul că platformele digitale, inteligența artificială, machine learning și cloud computing schimbă lumea, este o realitate pe care nu o putem ignora. Un set de abilități digitale relevante vor cântări mai mult decât o anumită diplomă universitară”, spune Ana-Maria Gârbea, care adaugă că abilitățile de comunicare virtuală vor fi tot mai necesare și apreciate în contextul flexibilizării muncii și introducerii muncii remote pe scară largă. Înainte de pandemie Zoom, Google Meats sau Microsoft Teams aveau o rată de utilizare redusă, acum, pentru marea majoritate a angajaților acestea nu mai sunt o necunoscută.

Toate semnele indică că în viitor marea majoritate a angajaților va lucra de acasă, dar nu în sensul clasic de work from home experimentat de cei mai mulți dintre noi în perioada pandemiei de coronavirus sau de remote work în care angajații pot lucra o zi de la o cafenea ori de pe o plajă exotică. În viitor, biroul modern ar putea chiar să nu mai existe în forma clasică, ci companiile să facă tranziția de la un sediu în care fiecare angajat are propriul birou la un fel de campus în care salariații vin ocazional să discute cu colegi sau să se întâlnească cu clienți, dar în cea mai mare parte a timpului aceștia vor lucra de acasă.

„Vom vedea cele mai flexibile forme de muncă de până acum, iar acest lucru deja a început să se întâmple. Puțini dintre cei care acum lucrează remote și fac asta de o jumătate de an deja se vor mai întoarce la birou în forma pe care o știam până în martie 2020. Acolo unde lucrurile au funcționat în parametri normali cu toată echipa la distanță, principala strategie va fi aceea de a găsi soluțiile care oferă cel mai mare confort angajaților. În unele cazuri, asta va însemna o continuare a lucratului fully remote, în alte cauzuri o combinație dintre munca de la birou și cea de acasă”, spune Bogdan Badea.

Automatizarea proceselor și inteligența artificială vor conduce la o reclasificare majoră a joburilor, unele domenii de activitate și unele roluri vor intra în declin, dar, în același timp, noi sectoare și noi roluri vor apărea. Automatizarea va înlocui munca de rutină și sarcinile repetitrive care nu necesită capacitate de decizie și nu implică variabile. Deși poate suna îngrozitor, sunt și părți bune. Angajații care demonstrează capacitate de decizie, abilități de rezolvare a problemelor, leadership, empatie și creativitate vor avea un avantaj competitiv pe piața muncii și vor fi „vânați” de angajatori. Procesele de reskilling și upskilling vor fi pe buzele tururor în viitorul apropiat. Disponibilitatea angajaților de a învăța lucruri noi pentru a rămâne „angajabili” va crește, la fel și cea a angajatorilor de a investi în programe de training. Companiile vor învăța să gândească strategic și să se pregătească pentru viitor identificând competențele care lipsesc sau care sunt slab reprezentate în rândul angajaților.

„Aș puncta faptul că efortul pentru a avea o forță de muncă actualizată la tendințele pieței globale trebuie să fie comun: individual și colectiv, la nivel de companii, societate și programe guvernamentale. Miza adaptabilității nu este doar la nivel individual, ci are impact în economie și afaceri. Sistemul educational și formarea continuă a adulților ar trebui să fie o prioritate națională”, spune Ana-Maria Gârbea.

În prezent există un procent mare de populație nedigitalizată și este total nerealist să credem că evoluția tehnologică îi va obliga pe toți să se adapteze. Avem un număr mare de oameni care intră în categoria populației active, dar care trăiesc în mediul rural foarte sărac, iar accesul lor la tehnologie se limitează la un televizor și un telefon mobil. „Pentru aceștia soluțiile vor fi destul de greu de găsit și merg dincolo de o serie de măsuri pe care ar putea să le ia doar angajatorii. Pentru ceilalți, va trebui încurajată reconversia profesională prin înființarea de școli și academii pe diverse arii de specializare, eventual chiar prin găsirea unor soluții de finanțare a acestor cursuri sau închieierea unor parteneriate cu companii angajatoare, astfel încât să recruteze oameni din rândul celor care au făcut aceste reconversii”, spune Bogdan Badea, CEO al eJobs.