Meserii pe cale de dispariție

Reading Time: 12 minute

În toate industriile se discută tot mai mult despre influența AI și modul în care va modela piața muncii. Până când AI „să ne ia joburile”, piața muncii este modelată mult mai rapid de evoluțiile tehnologice, apariția unor nișe noi, dar și de pandemia care a adus inclusiv noi oportunități. În acest număr Biz am căutat să vedem care sunt meseriile care dispar rapid și cum se pregătește România pentru noua realitate.

Recent, Statista a publicat o proiecție a locurilor de muncă din SUA care dispar rapid. Pe un orizont de doar 8 ani de acum, până în 2031, cele mai afectate joburi vor fi de casieri, asistenți administrativi, secretare, funcționarii de birou dar și preparatorii de fast food sau contabilii primari.

În România, am căutat la Ministerul Muncii Solidarității Sociale dacă există o preocupare pentru meseriile care dispar rapid și pentru pregătirea unei forțe de muncă calificate pentru noua realitate.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) elaborează, anual, o analiză privind domeniile deficitare de forță de muncă și ocupațiile/meseriile pentru care angajatorii declară locuri de muncă vacante, cu precădere în mod repetat și estimează necesarul nevoii de forță de muncă în anumite domenii de activitate și pentru anumite meserii.

Viitorul în România

Viitorul? Preocupare undeva în viitor!

„Deși evoluția tehnologică poate duce la înlocuirea forței de muncă cu mașini și computere și unele specializări vor dispărea, angajații vor fi nevoiți, în același timp, să-și însușească competențe noi pentru a integra IA în activitatea lor.

Totodată, Inteligența Artificială are potențialul de a crea noi locuri de muncă și a îmbunătăți calitatea ocupării, încurajând educația continuă, iar cursurile de formare vor avea un rol crucial în prevenirea șomajului pe termen lung și în asigurarea unei forțe de muncă calificate. (…)

Automatizarea poate constitui o importantă sursă a creșterii economice și a creării de noi locuri de muncă, prin transformarea evoluțiilor digitale în oportunități reale.

MMSS are ca prioritate anticiparea nevoii de competențe, astfel încât sistemele de anticipare a nevoilor de competențe să fie capabile să surprindă mai rapid apariția noilor tehnologii și a noilor forme de muncă, pe care să le translateze în furnizarea de programe de formare profesională în termeni de competențe și calificări.

Pentru a răspunde decalajului dintre cererea și oferta de competențe și pentru adaptarea ofertei de formare inițială și continuă la cerințele pieței muncii, MMSS este partener în proiectul RECONECT, finanțat din FSE, prin care se dezvoltă un mecanism integrat de anticipare, monitorizare, evaluare a pieței muncii și educației, întărit de asigurarea interoperabilității bazelor de date comune domeniilor educației și muncii.

Acesta include 3 componente majore: monitorizarea inserției absolvenților, anticiparea nevoii de competențe pe piața muncii, evaluarea și monitorizarea politicilor naționale de măsuri active și formare profesională. Aceste componente sunt însoțite, la rândul lor, de instrumente, studii, analize și cercetări care stau la baza stabilirii măsurilor eficiente luate pentru a adapta oferta de formare profesională la cererea de pe piața muncii”, au transmis, la solicitarea Biz, reprezentanții Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

Proiecțiile globale

Dacă România nu are în 2023 o proiecție clară a slujbelor care dispar sau se transformă, o analiză realizată în Australia în 2015 de Foundation for Young Australians (FYA) arăta că cel puțin două treimi dintre cei care își făceau cursurile atunci aveau să ajungă pe o piață a muncii din care lipsesc ocupațiile pentru care s-au pregătit sau descoperă că acestea au fost automatizate. Până în 2030, joburile preconizate să dispară erau de agent de turism, casier, preparator fast food, curieri, consultant bancar, lucrător textil, telemarketer, telefonist și operator linie asamblare.

În luna mai, World Economic Forum a publicat o analiză care arăta că 2% din joburile existente ar putea dispărea până în 2027. Adică în mai puțin de 4 ani! Mai mult, din 800 de companii globale care au luat parte la cercetare, 75% se arătau dispuse să adopte în următorii 5 ani big data, cloud computing și soluții de Artificial Intelligence, ceea ce ar conduce la ajustări organizaționale. Principalul skill care ar putea ajuta angajații în adaptarea la viitor este gândirea analitică, urmată de gândirea creativă. Din vocabularul viitorului nu vor lipsi reziliența, self-awareness și curiozitatea, mai arată World Economic Forum în raportul denumit sugestiv „Future of Jobs”.

Cum ne pregătim

În mod cert nu este deloc ușor pentru cineva să-și regăsească meseria sau ocupația într-o listă care-i prezice un viitor scurt. Adevărul este că „revoluția tehnologică”, care vine după o perioadă de reset pandemic, ridică probleme la un nivel mult mai profund. Este motivul pentru care psihoterapeuții observă o creștere a numărului de clienți care manifestă anxietate și care ajung să ceară ajutor specializat.

Nicolae Ciobotaru este un profesionist din domeniul HR, dar și psihoterapeut specializat în psihanaliză. Profitând de dubla lui calitate, am căutat să răspundem la o întrebare care frământă pe tot mai mulți, angajatori sau angajați: cum ne pregătim?

„Oamenii au fost întodeauna, nu doar începând cu revoluția industraială, interesați de a standardiza, eficientiza și automatiza în scopul de a produce mai mult, mai eficicient, mai ieftin si intr-un timp mai scurt. Putem vorbi de cel puțin peste o sută de ani în care această idee este prezentă în societate. Temerea că cineva va putea face rolul pe care îl fac acum nu este o idee nouă. Cumva, prin competitivitate, fiecare angajat se poate gândi că o alta persoană ar putea sa îi ia locul.

Din perspectiva ca Ai să poată să înlocuiască în același timp joburile a mii de oameni aduce în imediata apropiere întrebarea: dar oare jobul pe care îl am acum va fi înlocuit?

Este o întrebare firească indiferent de industrie, poziția ierarhică sau țara în care mă aflu.

Impactul emoțional poate face trimitere în primul rând la asigurarea nevoilor de bază, ceea ce, într-o societate care are încă amprenta lipsurilor din comunism, ar putea accentua dificultatea de a vedea și oportunitățile pe care o societate, care se dezvoltă, le poate aduce prin AI.

Ne-am putea gândi și la impactul pe care l-ar putea avea în gradul de autocunoștere și anume încrederea de a putea face jobul dorit, de a folosi aptitudinile într-un job satisfăcător în primul rând emoțional și bineînțeles financiar.

Dacă ne gândim la acele activități repetitive la care participarea creativă a persoanei nu este cerută, atunci putem lua în considerare automatizarea acelei activități însă dacă ne gândim la acele joburi care necesită implicare, atenție selectivă, asocieri de cunoștințe sau specificitatea motricității umane este importantă, atunci AI ar putea oferi doar suport, nu o înlocuire.

Faptul că trăim cumva experiența dezvoltării umane prin Ai și în același timp și experiența unei amenințări din partea acestei creații tehnologice – AI, pare a fi o situație de conflict, ceea ce este natural dar și ceea ce ne face să creștem, să ne adaptăm și să fim rezilienți”, consideră Nicolae Ciobotaru.

Parafrazând un slogan celebru, viitorul sună bine pentru cei rezilienți și care învață să descopere oportunitățile în toate transformările pe care le trăim în acești ani.

Întrebările adresate Ministerului Muncii Solidarității Sociale și răspunsurile primite

Din dorința de a afla modul în care se pregătește România pentru meseriile pe cale de dispariție, am adresat o serie de întrebări reprezentanților Ministerului Muncii Solidarității Sociale, la care răspunsurile au venit rapid și le redăm integral mai jos.

La solicitarea dumneavoastră, înregistrată la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale cu nr. ***, conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, vă comunicăm următoarele:

Există în România, la nivel central, o analiză privind evoluția locurilor de muncă și ce joburi ar putea să fie afectate de evoluția tehnologică? Dacă da, vă rog să ne ajutați cu aceste informații. Dacă nu, există intenția de a face o asemenea analiză și când ar putea fi făcute publice datele?
Ce meserii credeți că vor dispărea de pe piața românească în perioada următoare?
Cum este privită evoluția AI la nivel de strategie guvernamentală și care credeți că va fi impactul AI asupra pieței muncii din România?
Cât și cum influențează tendințele internaționale piața de recrutare locală?
Care sunt strategiile la nivelul Ministerului pentru a răspunde acestor modificări de pe piață și cum sunt susținuți cei care vor fi afectați direct în perioada următoare?
Ce joburi credeți că vor avea cea mai mare căutare în perioada următoare și cum se pregătește România pentru a răspunde cerințelor de pe piața muncii?

Răspuns:

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale este în permanență preocupat de asigurarea politicilor publice și măsurilor legislative necesare consolidării și eficientizării unui cadru stimulativ de reducere a deficitului de forță de muncă și de creștere a ocupării în rândul persoanelor inactive.

În acest sens, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale implementează, prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), atât măsuri de creștere a șanselor de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, cât și măsuri de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor, conform prevederilor Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează:

ANOFM informează și consiliază profesional (inclusiv profilarea în vederea determinării nevoilor specifice și încadrarea în nivelul de ocupabilitate care poate fi: ușor ocupabil, mediu, greu sau foarte greu ocupabil), acordă servicii de îndrumare pe parcursul procesului de integrare socio-profesională la noul loc de muncă, de mediere a muncii, formare profesională, servicii de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale, dar și consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri.

În ceea ce privește tendințele de pe piața muncii din România, ANOFM elaborează, anual, o analiză privind domeniile deficitare de forță de muncă și ocupațiile/meseriile pentru care angajatorii declară locuri de muncă vacante, cu precădere în mod repetat și, totodată, poate estima necesarul nevoii de forță de muncă în anumite domenii de activitate și pentru anumite meserii pe baza situației locurilor de muncă vacante declarate de angajatori, conform art. 10, alin.(1) din Legea nr.76/2002. Dimensiunea necesarului de forță de muncă de pe piața muncii este dată de indicatorul „locuri de muncă vacante declarate în mod repetat de angajatori”, având în vedere că aceste locuri de muncă nu pot fi ocupate.

În privința schimbărilor care pot apărea în urma evoluției tehnologice, apreciem că dezvoltarea tehnologică și economia digitală au un impact important asupra tuturor sectoarelor economiei și activităților sociale și determină schimbări semnificative în structura ocupaţională a tuturor statelor.

În consecință, asistăm, în prezent, la apariţia unor pieţe noi, industrii, întreprinderi şi practici de lucru, un model caracterizat de digitalizare şi utilizare intensivă a tehnologiilor de informaţii şi comunicare, de codificare a cunoştinţelor, schimburi de informaţii şi noi moduri de organizare a muncii şi a activităților de producţie.

În același timp, digitalizarea (ca și progresele tehnologice anterioare) are o serie de repercusiuni asupra tuturor piețelor muncii, determinând apariția unor noi forme de muncă.

Transformările ce au loc la nivelul ocupării, prin schimbarea cerințelor de competențe pentru cele mai multe locuri de muncă, impun adaptarea angajatorilor la noile tehnologii şi metode organizaţionale, în timp ce angajaţii trebuie să se adapteze la aceste schimbări prin dobândirea permanentă de noi competenţe necesare utilizării acestora.

Astfel că sunt necesare investiții în dezvoltarea de competențe printr-un proces de învăţare continuă și eficientă, pentru a sprijini ocuparea lucrătorilor, participarea deplină a femeilor și bărbaților pe piața muncii și adaptarea la schimbările tehnologice și din economie.

Modificările structurale induse de evoluțiile tehnologice rapide – digitalizare și automatizare – reprezintă provocări considerabile pentru sistemele de educație și formare profesională și pentru adulții aflați pe o piață a muncii care evoluează într-un ritm rapid.

Prin urmare, deși evoluția tehnologică poate duce la înlocuirea forței de muncă cu mașini și computere și unele specializări vor dispărea, angajații vor fi nevoiți, în același timp, să-și însușească competențe noi pentru a integra IA în activitatea lor.

Productivitatea sporită ca potențial beneficiu determinat de dezvoltarea Inteligenței Artificiale are capacitatea de a impulsiona îmbunătățirea procesului de recalificare și perfecționare, ajutând în această manieră angajații și șomerii să se pregătească pentru viitoarele locuri de muncă, iar deficitul digital să nu se accentueze și să agraveze inegalitățile deja existente pe piața muncii.

În concluzie, automatizarea poate constitui o importantă sursă a creșterii economice și a creării de noi locuri de muncă, prin transformarea evoluțiilor digitale în oportunități reale.

De asemenea, pentru a preîntâmpina inclusiv efectele negative ale dezvoltării tehnologice pe piața muncii, MMSS a elaborat măsuri și acțiuni în vederea creșterii ratei de ocupare a forței de muncă pe piața muncii și diminuarea ratei șomajului în cadrul Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (SNOFM) 2021-2027, aprobată prin HG nr. 558/2021.

Strategia vizează creșterea ocupării prin măsuri de activare a persoanelor inactive apte de muncă, a șomerilor, în special a celor de lungă durată, a tinerilor NEET, prin asigurarea unor tranziții rapide și de calitate în ocupare pentru tinerii absolvenți, prin dezvoltarea resurselor umane, prin stimularea culturii antreprenoriale și a inițiativei antreprenoriale și prin stimularea creării de noi oportunități și locuri de muncă.

SNOFM 2021-2027 își propune ca țintă generală, la orizontul anului 2027, o rată de ocupare de 75% a populației cu vârsta cuprinsă între 20-64 ani. De asemenea, este vizată inclusiv consolidarea sistemului de formare profesională a adulților pentru o mai bună conectare la cerinţele pieţei muncii, pentru a pregăti forța de muncă să facă față schimbărilor, cu accent pe următoarele măsuri:

– revizuirea cadrului de reglementare a formării profesionale a adulţilor şi a uceniciei la locul de muncă, inclusiv a învăţării la distanţă (identificarea de noi surse de finanţare sustenabile, crearea condițiilor necesare pentru asigurarea accesului la internet şi la echipamentele necesare);

– reglementarea şi dezvoltarea sistemului de asigurare a calităţii în formarea profesională a adulţilor;

– elaborarea şi actualizarea standardelor ocupaţionale în concordanţă cu noile schimbări tehnologice şi cu agenda digitală;

– dezvoltarea şi implementarea unui mecanism naţional de finanţare a formării profesionale a salariaţilor prin constituirea unui fond de formare profesională;

– organizarea de programe de formare profesională pentru angajaţi în vederea dezvoltării şi diversificării competențelor, în contextul schimbărilor tehnologice şi digitale de pe piața muncii finanțate din fonduri europene.

Pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a economiei naționale, România urmărește să utilizeze toate instrumentele financiare disponibile la nivelul UE, pentru asigurarea continuității ocupării, contribuind astfel la reducerea șomajului.

Astfel, din perspectiva ocupării forței de muncă, prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027 sunt prevăzute inclusiv măsuri de sprijin acordate angajatorilor pentru păstrarea locurilor de muncă în activitățile sau sectoarele economice afectate de probleme sistemice generalizate sau facilitarea procesului de outplacement (prin care se oferă consiliere și reconversie în carieră), respectiv tranziția către noi locuri de muncă lucrătorilor care urmează să fie disponibilizați sau concediați, inclusiv prin programe de formare profesională.

De asemenea, în actuala perioadă de programare sunt stabilite măsuri de stimulare a obținerii de competențe profesionale în acord cu necesitățile pieței muncii, astfel încât forța de muncă disponibilă să fie capabilă să dobândească/mențină o ocupare în condiții de sustenabilitate.

Una dintre priorități este dedicată exclusiv tinerilor – Valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii – cu măsuri care vizează implementarea Garanției pentru Tineret consolidată, dobândirea de competențe antreprenoriale, digitale și verzi, precum și asigurarea sprijinului financiar pentru demararea unei afaceri, oferind astfel surse de finanțare din fonduri europene nerambursabile, pe lângă cele de la bugetul național.

Apreciem că perioada de programare 2021-2027 este foarte importantă pentru dezvoltarea economică a României, iar măsurile planificate în Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021 – 2027 sunt menite să ducă la atingerea obiectivului general de creștere a ocupării de calitate.

Precizăm că potrivit legislației în vigoare, salariații beneficiază de formare profesională finanțată de angajator pentru actualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor specifice postului şi locului de muncă şi perfecţionarea pregătirii profesionale pentru ocupaţia de bază. În acest sens, potrivit art. 192 din Codul Muncii:

”(1) Formarea profesională a salariaţilor are următoarele obiective principale: a) adaptarea salariatului la cerinţele postului sau ale locului de muncă; b) obţinerea unei calificări profesionale; c) actualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor specifice postului şi locului de muncă şi perfecţionarea pregătirii profesionale pentru ocupaţia de bază d) reconversia profesională determinată de restructurări socioeconomice; e) dobândirea unor cunoştinţe avansate, a unor metode şi procedee moderne, necesare pentru realizarea activităţilor profesionale; f) prevenirea riscului şomajului; g) promovarea în muncă şi dezvoltarea carierei profesionale.

(2) Formarea profesională şi evaluarea cunoştinţelor se fac pe baza standardelor ocupaţionale.”

Totodată, în conformitate cu art. 194*) din Codul Muncii:

(1) Angajatorii au obligaţia de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toţi salariaţii, după cum urmează:

a) cel puţin o dată la 2 ani, dacă au cel puţin 21 de salariaţi;

b) cel puţin o dată la 3 ani, dacă au sub 21 de salariaţi.

(2) Cheltuielile cu participarea la programele de formare profesională, asigurată în condiţiile alin. (1), se suportă de către angajatori.”

La nivelul MMSS există o preocupare constantă cu privire la ocuparea și formarea forței de muncă astfel încât toți lucrătorii din România cu vârstă de muncă să poată să se integreze din punct de vedere socio-profesional. În plus, MMSS are în permanență în vedere realitățile din piața muncii și creează, prin politicile sale, un mediu propice de valorificare a competențelor, abilităților, talentelor cetățenilor săi în corelare cu cererea de pe piața muncii în condițiile implementării dublei tranziții (verde și digitală), a noilor tehnologii care introduc procese automatizate și inteligența artificială.

Prin urmare, având în vedere cele de mai sus, apreciem că toate aceste măsuri vor contribui inclusiv la susținerea lucrătorilor care vor fi afectați de intervenția IA în mod din ce în ce mai consistent în activitățile desfășurate de diferite categorii de lucrători, ceea ce va contribui la atenuarea impactului inteligenței artificiale asupra pieței muncii.

Referitor la evoluția IA la nivel de strategie guvernamentală, vă recomandăm ca pentru informații privind Inteligența artificială să vă adresați Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, care este instituția cu atribuții în cercetare-dezvoltare și adoptarea politicilor de stimulare și coordonare la nivel național a activității de cercetare-dezvoltare și inovare și Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), structura instituțională care are rolul de a realiza şi coordona implementarea strategiilor şi a politicilor publice în domeniul transformării digitale şi societăţii informaţionale.

Referitor la modul în care tendințele internaționale vor interfera pe piața de recrutare locală, apreciem că acestea se vor regăsi și pe piața din România întrucât activăm pe o piață liberă a serviciilor, influențată de tendințele înregistrate în statele cele mai dezvoltate.

În ceea ce privește locurile de muncă care ar putea dispărea sau ocupațiile care ar fi cele mai căutate în perioada următoare, vă sugerăm să vă adresați Comisiei Naționale de Prognoză, care funcționează ca organ de specialitate al Administrației publice centrale, în subordinea Secretariatului General al Guvernului și coordonarea prim-ministrului, care are printre atribuții și elaborarea studiilor şi prognozelor pe termen scurt, mediu şi lung privind evoluţia economiei româneşti în ansamblu, pe sectoare şi în profil teritorial, sintezelor macroeconomice, precum şi de a fundamenta politicile economice elaborate de Guvernul României.

De asemenea, apreciem că prin mecanismele dezvoltate în cadrul proiectului RECONECT se va putea realiza o corespondență cât mai fidelă între pregătirea din sistemul de educație și/sau cel de formare profesională a adulților și necesitățile reale din piața muncii.