O brățară cumpărată, un copac plantat: Cum vor să rezolve criza pădurilor doi antreprenori sociali

O brățară cumpărată, un copac plantat: Cum vor să rezolve criza pădurilor doi antreprenori sociali

Reading Time: 6 minute

Din cauza defrișărilor ilegale, România pierde trei hectare de păduri pe oră și doar 1% din suprafața tăiată și exportată ilegal este descoperită. În plină criză a pădurilor, Filip Bașchir și Robert Szkokan, au avut ideea de a deschide un business cu brățări realizate manual, iar pentru fiecare brățară vândută să planteze un copac. Așa a luat naștere Muma Pădurii care are o misiune clară, pe lângă componenta sa educativă: să ajungă la 1 milion de copaci plantați, cu ajutorul tuturor.

Florin Bașchir, cofondator Muma Pădurii ne-a povestit despre cum a luat naștere ideea din spatele unui astfel de business cu o puternică componentă socială și despre planurile pe care le are în următoarea perioadă.  

Când a început povestea Muma Pădurii?

Mumă Pădurii a început acum un an, de Revelion, la Săvîrșin județul Arad. Noi am venit la petrecere la o casă de vacanță și atunci ne-am confruntat pentru prima dată cu ce anume înseamnă criza pădurilor. Am auzit atunci cum cad pomi mai înalți decât un bloc cu 4 etaje. Pentru doi oameni care iubesc natura, acel sunet a fost extrem de dureros. Suficient de dureros, încât să fim împinși de el să facem ceva. Practic, povestea Mumei pornește de la un sentiment de frustrare și de incapacitate să facem ceva pentru pădure. Apoi a venit revelația că putem face ceva! Și am făcut! Și bine am făcut că am făcut!

Dar businessul, cum v-a venit ideea să porniți o astfel de afacere? Cât ați investit pentru a porni?

Noi am câștigat fonduri europene pentru a face o platformă de e-com care să aibă un puternic impact social. Nu eram siguri exact care va fi impactul și ce vom comercializa, dar ideea a venit la noi. Folosindu-ne de fondurile primite de la Camera de Comerț a județului Arad, aproximativ 30.000 de euro, am putut lansa acest business. Acest model de busines de a vinde brățări pentru o cauză nu este nou. El este des folosit, dar nu la noi în țară. Așa că noi doar l-am adaptat pieței și crizei pe care o vom soluționa. Soluția noastră? Plantatul și educatul. Că să plantăm avem nevoie de fonduri și până la finalul anului următor vom dezvolta 3 metode de a aduna fondurile necesare plantării unui milion de copaci.

Care a fost primul pas pe care l-ați făcut în numele Mumei Pădurii? Cu ce ați început proiectul și evaluarea nevoilor în această zonă?

Primul pas a fost să ne conturăm ideea. De la nume, logo, valori, viziune și misiune. Am înțeles din eșecurile trecute că acest aspect este vital. Apoi am început să căutăm brățări. Asta a durat cam 4 luni, perioadă de tot felul de experimente, teste și alte nebunii. Ca evaluare pentru noi a fost relativ simplu deoarece ne-am poziționat împotriva unei crize concrete în România, și anume problema pădurilor. Oamenii știau deja de această problema și noi doar am venit cu o nouă propunere de soluție. Credem cu tărie că procesul de evaluare a nevoilor este un efort constant. Noi am început fără a pune mult accent pe asta, dar după primele 3 luni de business am înțeles că cea mai importantă treaba după numerele din tabel sunt clienții și procesul prin care ajungi să îi înțelegi cât mai bine.

Cum ați ajuns de la ideea plantării copacilor la cea legată de brățări, ca mod de donație?

Noi fiind un SRL nu putem vorbi de donație. Noi am fost nevoiți să facem bani. Să plătim salarii, marketing etc. pe lângă partea de plantat. Așadar, a trebui să gândim acest lucru ca pe un business. Acum lucrăm să înțelgem toate numerele și să pivotăm cât mai eficient.

Cât ați reușit să donați până acum? Și când vor avea loc primele acțiuni de împădurire?

În 3 luni de activitate am donat echivalentul a aproximativ 2.600 de copaci. 2.583 mai exact. Primele acțiuni de împădurire vor avea loc aici în Săvîrșîn, locul de unde a plecat acest proiect. Pandemia ne-a băgat bețe în roate, dar am trecut peste ele și ne-am descurcat. Vom planta în prima săptămână din decembrie.

Sunt românii receptivi la un astfel de business? Cui vă adresați în special, cine sunt clienții voștri?

Fiecare pădure are uscăciunile ei, spune vorba. Așa și piața… are de toate. Sigur, au fost și hateri care spuneau că trebuie să planteze austriecii și guvernu’. P placă obosită. Alții au spus că ne îmbogățim de pe urma oamenilor creduli. Pe lângă toți acești „legionari” de pe internet, au fost cel putin 700 de oameni faini. 700 de oameni care au crezut în noi și ne-au susținut. Oamenii au fost receptivi. Influencerii au fost receptivi. Canalele media au fost receptive. Și ăsta e doar începutul. Încrederea în business, ca și în viață, se construiește încet. Noi avem răbdare și perseverență. Credem în viziunea noastră și în faptul că România poate deveni un exemplu de implicare. În timp, și cei care au dat cu piatra vor înțelege că noi suntem corecți și ne vor respecta.

Cui ne adresăm? Păi, ne adresăm celor care înțeleg că avem o singură planetă și că singurul mod în care ne putem salva este prin a planta și a reface biodiversitatea pierdută. Ne adresăm celor că vor să lase o lume mai bună în urma lor. Începem cu ei pentru că sunt ca noi și ne este mai ușor să le comunicăm mesajul nostru.

În timp, Mumă Pădurii va deveni un proiect de incluziune socială. Pădurea este a noastră a tuturor. Indiferent de muzica pe care o asculți, de valorile tale, de faptul că ai o dizabilitate sau nu, fiecare din noi respiră și are nevoie de aer curat. Noi vom crea acest cadru în care toți să pună mâna la schimbare.

Credeți că astfel de businessuri sociale, cum e al vostru, pot fi o alternativă pentru schimbarea societății noastre? E nevoie de astfel de inițiative? De ce nu face statul asta, se vor întreba mulți?

Nu este locul statului să facă. Statul tot face de 30 de ani și vedem clar care este ritmul. Noi credem cu tărie că acest nou val de antreprenori sociali va schimba țara și lumea. Cine se întreabă de ce nu face statul este probabil motivul pentru care țara este aici. Oare de ce nu ne întrebăm mai mulți ce putem face noi pentru stat și țară și nu ce face el pentru noi?!

Businessuri ca ale noastre au ocazia sa scoata la lumină atât o mentalitate corectă de implicare și respecatare a promisiunilor și de a livra ce spui că faci, cât și, prin opoziție, să pună în lumină negativă pe cei ce nu o fac. Inițiative ca ale noastre vor aduce voluntariatul unde trebuie să fie în societate. Noi sutem siguri că exemplul nostru va motiva și alți oameni și sunt sigur că noi vom atrage oameni care prin noi și prin brandul nostru vor lucra cot la cot cu noi și ne vor ajuta să mutăm impactul în diverse arii, nu doar de lemn și pădure.

Ce fel de antreprenori vă considerați voi?

Antreprenori juniori învățăcei, dar înțelepți. Suntem lipsiți de experiență, dar avem un drive spre a învață. Am înțeles repede că cel mai eficient lucru care îl poți face este să cumperi know-how și să ai experți lângă tine. Norocul face că am atras destul de mulți experți din diverse arii de business care să ne ajute. Avem mentori și căutăm în continuare oameni care să ne învețe!

Cum v-a afectat pandemia planurile de business? Și ce măsuri ați luat?

Pandemia ne-a dat tare peste cap cu faptul că până la acest moment criza pădurilor era mult mai mediatizată. Am pierdut un mare atu prin faptul că se vorbește mult mai puțin despre asta. Apoi, ne-a afectat cu siguranță la plantări. Noi plantăm prin cei de la Tășuleasa Social, care organizează plantări cu câteva mii de voluntari. În condițiile restricțiilor actuale, era însă iresponsabil ca ei să organizeze ceva. ZERO plantări. Dar noi suntem obligați să ne ținem de promisiune și așa că prima plantare o facem pe cont propriu, cu oameni puțini, distanțare, măsuri de protecție și pe mai multe zile.

În ce fel îi ajută confecționarea brățărilor pe cei care au nevoie de reintegrare socială? Care credeți că sunt aspectele cele mai importante în acest demers?

Stând în instituții, acești oameni nu au habar ce înseamnă viața în societate. Când ies, trebuie să se angajeze, să învețe ce înseamnă o chirie și multe altele. Până să poată să fie singuri sustenabili, ei sunt practic ținuți de asociația care i-a scos de acolo. Noi le dăm un venit, iar astfel ușurăm povara asociației. Le dăm ocazia să își valorifice munca. Mulți dintre ei au și diverse dizabilități și această muncă pe care le-o oferim ajută la concentrare, la disciplină, lucruri necesare oricui.

Ce planuri de creștere aveți pentru anul ce vine? Dar pe termen lung?

În primul rând, ne dorim să lansăm un abonament al pădurii. Vom pune accentul pe a oferi oamenilor o comunitate pentru planetă, în scopul de a planta și de a face procesul de a trăi sustenabil mai ușor pentru toată lumea care vrea să facă această tranziție. Vom lansa un ONG menit să consilieze firmele pe partea de implementare a sustenabilitășii și să nu fie doar o politică de CSR, ci chiar o schimbare de mentalitate refrelctată și în modelul de business. Prin implicarea companiilor vom atinge obiectivul mult mai repede. Pe termen lung, vrem să schimbăm modul în care oamenii văd mediul, ONG-urile și pădurea. Vom pune masiv accentul pe educație pentru tot ceea ce facem. Vom merge în școli și grădinițe și vom organiza numai chestii faine prin care să aducem mesajul nostru la câți mai mulți.