Mentorat creativ și proiect de dezvoltare antreprenorială

Mentorat creativ și proiect de dezvoltare antreprenorială

Founder & Artist Manager, Watermelon Agency, Carina Sava este absolventa unei facultăți de comunicare și relații publice și deține un masterat în Artist Management la Berklee College of Music. De-a lungul celor 12 ani în industria de entertainment din România, a fost managerul unor artiști ca VAMA, Tudor Chirila, VUNK, Zoli Toth etc. Carina este Co-Fondatoarea și Vice Președinta RAW Music, asociația care organizează anual Mastering the Music Business, una dintre cele mai importante conferințe din Europa Centrală și de Est dedicate industriei muzicale. Carina conduce filiala din Romania a asociației Women in Music, iar în 2020 a fondat propria agenție de management artistic, Watermelon Agency.

Am discutat cu Carina mai multe detalii despre MEWEM România – primul program de mentorship pentru femeile din industria muzicală din România, pe care îl coordonează.

Cum s-a născut ideea programului de mentorat?

MEWEM România este primul program de mentorship pentru femeile din industria muzicală din România și este co-finanțat prin programul Creative Europe. Este un proiect care reunește conceptul de educație antreprenorială cu principiul egalității de gen. Unul dintre obiectivele principale ale RAW Music este să contribuie la educarea și profesionalizarea industriei muzicale din România. Facem asta prin diverse proiecte în care ne implicăm și mai ales prin conferința Mastering the Music Business pe care o organizăm anual. În cadrul MMB am avut și în trecut programe de mentorship, chiar daca nu atât de bine structurate cum este MEWEM. De asemenea, tot echipa RAW Music a creat ramura din România a asociației Women in Music, aveam deja pe agenda idei legate de promovarea femeilor din industria muzicală. Astfel că atunci când colegii noștri francezi de la FELIN ne-au propus să le devenim parteneri în proiectul MEWEM Europe a fost o ocazie de neratat de a ne duce misiunea mai departe.

Care a fost răspunsul din piață?

Reacțiile din piață au fost mult peste așteptări. A fost fascinant să constatăm cu câtă deschidere au primit mentorii propunerea noastră, în condițiile în care sunt femei extrem de ocupate, care jonglează deja cu foarte multe responsabilități. De asemenea, numărul de înscrieri în program a depășit cu mult targetul pe care ni-l setasem. Am primit reacții foarte bune și din partea presei sau a colegilor din industrie. 

Care au fost criteriile de alegere a participantelor?

Am luat în considerare mai multe aspecte în procesul de selecție a participantelor. Pe de-o parte, trebuiau să dea dovadă că înțeleg câteva aspecte de baza din industria muzicală, chiar daca nu aveau foarte multă experiență. Apoi, ne-am dorit niște participante care intră în program cu obiective clare, cu motivație solidă și care să ne arate că vor profita din plin de această oportunitate. Deși avem și tinere artiste în program, au fost alese acelea care erau deja implicate și în aspectele de business ale carierei lor. Am făcut clar de la început că MEWEM nu e o pepinieră de talente artistice, ci un proiect de dezvoltare antreprenorială. 

Dar mentorii?

În alegerea doamnelor mentor ne-a preocupat să avem o cât mai mare diversitate. Astfel că avem în proiect femei cu experiență în case de discuri, dar și manageri de artiști; avem o artistă independentă, dar și specialiste în PR, comunicare și branding. Pe de-o parte, ne-a preocupat să avem opțiuni bune de matchmaking, adică fiecare participantă să „primească” un mentor cu experiență pe zona sa de interes, să răspundă nevoilor sale. Pe de altă parte, diversitatea era esențială pentru întâlnirile de grup, acolo unde participantele pot interacționa cu toți mentorii și pot beneficia de pe urma experienței lor. 

De ce ați ales totuși doar mentori femei?

Deși în cadrul programului ne folosim din plin de know how-ul colegilor bărbați, pe care îi avem ca invitați la sesiunile de lucru de grup și la workshop-uri, am considerat că e mai eficient pentru participante să lucreze cu mentori femei pentru că e posibil să se conecteze mai ușor, să beneficieze și de alte posibile sfaturi decât cele strict de business. Cred că din anumite puncte de vedere mentorii lor contribuie și ca inspirație și motivație, nu doar ca sursă de informații.

Cât de mult v-a schimbat pandemia planurile?

Din fericire, nu am fost afectați de pandemie pentru că ne-am programat sesiunile de așa natură încât să nu ne încurce eventualele restricții. Ne bucurăm că am putut să avem întâlniri de grup față în față, nu doar online, pentru că experiența e net diferită.

Cum evoluează programul în acest moment?

La momentul la care răspund la acest interviu, pregătim o serie de workshop-uri pentru participante. Vor fi abordate atât subiecte de music business, dar ne vom concentra și pe teme care să le dezvolte așa numitele soft skills. Urmează apoi a treia întâlnire de grup și în septembrie un mic party de încheiere. Între timp, desigur, au loc întâlnirile one-on-one între fiecare mentor și mentee-ul ei.

Care au fost până în prezent cele mai interesante momente?

Cred că fiecare întâlnire a avut momente interesante, in care participantele au mai înțeles câte ceva despre industria muzicală, în care s-au conectat atât intre ele, cât și cu doamnele mentor sau cu invitații speciali. La prima întâlnire de grup Dan Fințescu, director de programe la Kiss FM, a făcut o trecere în revistă a rolurilor din industrie – ce face managerul, cu ce se ocupă agentul de booking, care e rolul casei de discuri și așa mai departe. Am dedicat a doua întâlnire de grup industriei de live music, un sector important pentru artiști și profesioniștii din music business. Codruț Dumitrescu de la Overground Music, Cristi Ochiu de la Forward Agency și Cristi Beiu de la Sublime România au răspuns la întrebările participantelor despre concerte, logistica de turneu, negocieri etc. Am avut și o zi dedicată workshop-urilor în care am trecut prin subiecte ca planul de business, drepturile de autor, negociere, networking, PR etc.

Cum ai descrie piața de muzică din România, din perspectiva unui business?

Piața de muzică din România este una relativ mare, mai ales comparativ cu alte țări din partea noastră de Europa. E un sector care poate genera venituri mari, dar care e afectat de infrastructura generală a țării. O altă particularitate ar fi aceea ca există câțiva jucători mari (atât la nivel de case de discuri, cât și când vine vorba de artiști) și apoi foarte mulți jucători mijlocii și mici care își împart restul de piață.

Din afară încă pare că este o mare discrepanță între zona de underground și cea mainstream, atât la nivel de bugete, cât și în ceea ce privește managementul și PR-ul artiștilor, casele de discuri, implicarea mass media. Cu excepțiile de rigoare evident. Ce părere ai, așa este?

Cu excepțiile de rigoare, cam da :)

În primul rând, în mainstream vorbim despre cu totul alte cifre de afaceri decât în underground. Cei mai mulți dintre artiștii underground își mențin job-urile de zi pentru a se întreține, lucru valabil și pentru manageri sau agenți de booking care practică aceste meserii din hobby, în timpul liber. Și atunci e firesc că, din anumite puncte de vedere, zona mainstream este mai organizată, există niște structuri puțin mai așezate, mai rodate, miza financiară este mult mai mare. În plus, prin simplu fapt că artiștii mainstream se adresează unor mase mai mare de oameni, posibilitățile de expunere a muzicii, dar și posibilele surse de venit sunt mult mai variate decât în cazul artiștilor de nișă.

Pe de altă parte, excepțiile nu sunt de neglijat. Mă gândesc la Overground Music, mai ales, care este în acest moment cea mai mare agenție de management și booking pentru artiști underground, unde experiența anterioară în corporații a fondatorilor își spune cuvântul.

Tu ce îți dorești să schimbi la această industrie și de ce?

Cred că îmi doresc mai multă profesionalizare, mai multe lucruri clădite pe baze solide, nu la noroc. Mai multe principii și mai multă etică. Fiind o industrie în care – in anumite contexte – se pot genera venituri consistente, atrage frecvent gold diggers, atât în rândul artiștilor, cât și în rândul oamenilor din spatele scenei. Îmi doresc mai multă atenție din partea autorităților publice, care să facă un efort să înțeleagă acest sector și ce poate genera el. Și, mai ales, mai multă educație. Încercăm să contribuim și noi, prin MMB și alte proiecte derulate, dar e clar loc de mai mult.

Cum ai ajuns să activezi în domeniu?

Total întâmplător. Mă pregăteam pentru o carieră în PR și advertising, când a apărut oportunitatea să lucrez cu formația VAMA. Nu știam nimic despre industria muzicală, nici măcar nu-mi puneam problema că în spatele artiștilor e o întreagă industrie. Am învățat din mers, din practica de zi cu zi, apoi, în 2015, am decis să-mi completez experiența cu un master de Artist Management la Berklee College of Music pe care l-am absolvit doi ani mai târziu.

Care este cel mai bun sfat pe care l-ai primit la începutul carierei și de ce?

Never stop learning. Nu știu dacă am primit neapărat acest sfat de la cineva sau pur si simplu s-a insinuat ideea asta în mintea mea și a devenit un fel de motto personal. Cred că e important să învățăm constant, nu doar din punct de vedere profesional, ci si la nivel personal. Să rămânem curioși față de lumea din jur, față de meseriile noastre – care se schimba constant, mai ales in industria muzicală.

De câte ori ai fost îndemnată să renunți? De câte ori ți-ai dorit tu să o faci? Ce te-a oprit?

Depinde la ce să renunț :) Am renunțat în timp la idei fixiste, la oameni, la proiecte în care nu-mi mai găseam locul.

Cred că în viața oricui apar momente de oboseală fizică și psihică, uneori și de plictiseală. Eu cu siguranță le-am avut, industria noastră are un ritm foarte alert. Nu cred că neapărat rău să renunți atunci când situația o cere și când o schimbare îți poate aduce lucruri bune.