Mediul de afaceri nu are încredere în instituțiile statului

Reading Time: 2 minute

72% din reprezentanții mediului de afaceri nu au încredere în instituțiile statului și cei mai îngrijorați sunt reprezentanții microîntreprinderilor, potrivit unui studiu MKOR Consulting. Oamenii de afaceri sunt mai degrabă sceptici în ceea ce privește gestionarea crizei COVID-19 de către instituțiile statului. Nivelul încrederii este scăzut, de numai 2,7 puncte din 7.

Nivelul încrederii în instituții este foarte scăzut, de numai 2,7 puncte din 7. Astfel, 72% dintre respondenți au un nivel scăzut de încredere (1-3 puncte din 7), 25% un nivel mediu de încredere (4-5 din 7) și doar 4% se arată foarte încrezători în modul în care Guvernul va gestiona criza actuală.

Cei mai îngrijorați se arată reprezentanții microîntreprinderilor (2,4 puncte din 7), în timp ce întreprinderile medii au cel mai crescut grad de încredere (3,4 puncte din 7).

“Încrederea în autorități este unul dintre factorii care influențează optimismul companiilor din România, cele două fiind corelate direct. Cu alte cuvinte, autoritățile trebuie să dovedească mediului de afaceri că poate gestiona actuala criză. În schimb, reprezentanții organizațiilor vor deveni mai încrezători și în evoluția propriilor organizații, după perioada de pandemie.”, a declarat Corina Cimpoca, fondator MKOR Consulting.

Companiile își doresc o abordare strategică din partea statului, de la care așteaptă să gireze pentru mediul privat, pe de o parte prin scutirea la plată a taxelor, iar pe de alta, prin sprijin pentru investiții.

Companiile consideră că statul ar trebui să aplice un cumul moderat de măsuri pentru susținerea mediului privat – indiferent care ar fi acestea.

Cele mai populare sunt reducerile și scutirile de taxe, respectiv ajutoarele din partea statului pentru sprijinirea investițiilor după perioada de pandemie, conform studiului MKOR Consulting, Impactul Epidemiei de COVID-19 asupra Mediului de Afaceri din România.

Organizațiile medii și mari au o tendință mai crescută de a solicita măsuri de extindere a aplicabilității șomajului tehnic.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 243 de companii din România, în perioada 25-30 aprilie. Structura eșantionului: 89% afaceri antreprenoriale, 5% companii multinaționale, 2% ONG-uri și 4% alt tip de organizație. După mărimea organizației, eșantionul este format din 67% microîntreprinderi, 22% întreprinderi mici, 8% întreprinderi medii și 3% întreprinderi mari.

Studiul complet poate fi accesat aici.