Marius Călin, X Architecture & Engineering: Arhitectul regenerării urbane

Reading Time: 3 minute

A studiat Arhitectura și Cinematografia. După o serie de proiecte inovatoare în SUA și Asia, în 2004 a înființat un birou în România. Marius Călin, Principal la X Architecture & Engineering, arhitect cu experiență internațională, este ”creierul” și vizionarul regenerării urbane pe care o reușește One United Properties.

Cum se vede Bucureștiul de la etajul 16 al One Tower?

În activitățile noastre am căutat să vedem de cât mai multe ori Bucureștiul de la etajul 16. Consider că este un oraș extraordinar văzut de sus. În primul rând datorită elementelor naturale. Un oraș în jurul căruia se află și e chiar traversat de o salbă de lacuri, nu întotdeauna vizibile datorită dezvoltărilor.

Și ceea ce oferă nu doar caracter, important atât în viață cât și în oraș, nu e doar o aglomerare de spații, ci și o atmosferă. Clădirile înalte, istoric, conferă posibilitatea unei ocupări a terenului substanțial reduse față de un mall, de exemplu. Direcționalitatea aceasta în oraș, dacă este făcută bine, iar clădirile înalte trebuie să fie făcute bine, conferă orientare, identitate și o senzație mult mai activă de participare.

În dezvoltările One se regăsesc plăcerea și încrederea în oraș. Orașul nu e doar o tranzacție, nu este numai un instantaneu, nu e doar o aglomerare de clădiri sau maximizarea unui teritoriu. Toate proiectele, indiferent de dezvoltator, au locații predeterminate și suprafețe bine determinate, ceea ce este fascinant în această gândire manifestată atât în One Mircea Eliade (unde ne aflăm acum) sau în One Cotroceni Park (în cele două faze ale dezvoltării) sau One Lake District, ori One Herăstrău Tower – o clădire emblematică, exemplu de regenerare urbană. Ai astfel o clădire care poate fi interpretată ca având o funcție simbolică, și cred în continuare că avem nevoie de astfel de clădiri, avem nevoie de o identitate.

Pe de altă parte, și asta este în spiritul orașului, să-și depășească tot timpul stările anterioare. Orașul crește și prin dilemele lui: zone cândva mărginașe au fost incorporate în această dezvoltare. Toate aceste dezvoltări iau în considerare orașul. Acest oraș, pe care îl facem acum împreună cu One, transmite faptul că, un produs poate fi obținut cam cu aceleași mijloace, dar obținute altfel.

Ce înseamnă azi inovație în arhitectură și cum o aplicați în proiectele One United?

Inovația în arhitectură poate să fie o mască, o formă de promovare, dar în același timp și accentuarea unei componente insuficient definite, respectiv cea a arhitectului. Iar atunci discuția devine extraordinar de interesantă, pentru că, pe de o parte, riscă să se piardă într-o varietate de concluzii și în același timp, ignorându-se faptul că în absența a ceea ce face orașul posibil (transport, tip de activități) se aplică oricărei forme de așezare urbană, integral. Schimbarea radicală în arhitectură, cât și necesitatea schimbării acolo unde ea încă nu a avut loc sau e sigură, nu este doar prin arhitectură, ci prin înțelegerea tuturor acestor sisteme ale arhitecturii.

Când vorbeam, puțin mai devreme, despre monumentalizarea sau funcția simbolică în arhitectură, trebuie să spun că ea nu se referă la un monument, la goliciunea sau tautologia unui monument. Se referă la faptul că aceste clădiri, chiar și cele care au funcțiunea aceasta, sunt produsul unor mai multe sisteme.

Acum, inovație înseamnă a răspunde, cât și a integra aceste sisteme; a transforma, ceea ce este cel mai important – și o să mă refer la activitățile One, pentru că dezvoltările acestea o impun – felul în care noi gândim, prin ”noi” înțelegând acest grup interdisciplinar, din care și noi facem parte, ca proiectant general.

Dar pentru mine contribuțiile lor sunt deosebit de importante, ale ingineriei de transporturi, structură, instalații, fațade etc. Sunt deosebit de importante și fascinante, în același timp, iar comparația ar fi una foarte simplă, pentru că la fel se întâmplă și în film sau în carte, deci în producțiile care depășesc monoteismul unui autor. Pentru mine, în proiectarea noastră la X (Arhitecture & Engineering – n.red.), ele nu sunt niște activități conexe, nu sunt niște rezultate, niște check-points, sunt părți integrale din dezvoltările noastre și bineînțeles ele sunt prezente și în discuțiile cu dezvoltatorul.

Eu aș prioritiza întotdeauna gândirea. Pentru că, din păcate, ne blocăm adeseori în această pasivitate sau lașitate a gândirii, considerând că transformările au caracter ambiguu sau subiectiv, dar noi nu suntem în măsură să transformăm, ceea ce este complet nepotrivit și ar trebui predat în școli. Nu reprezintă o infatuare, ci o necesitate de supraviețuire această integrare și recunoaștere a complexității societății și vieții pe care o trăim

Cine are ultimul cuvânt: dezvoltatorul sau arhitectul?

Modelul predominant, cel categoric, este cel al dezvoltatorului, iar abilitatea noastră este de a găsi o armonie între aceste două lucruri. Ceea ce diferențiază pe de-o parte One, ca organizație, cât și relația X cu One, este tocmai această deschidere către aspecte de inovație.

Toți clienții pe care i-am avut au considerat că avem să spunem ceva. Ne-am pus întrebările, împreună cu ei și am căutat să dăm aceste răspunsuri respectând criteriile prezente. Orice schimbare în lumea aceasta nu este posibilă printr-o schimbare a modului în care relaționăm cu aceste lucruri.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 365 (18 iulie – 15 septembrie 2022). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.