Marcelo Rainer, Novartis România: Între schimbare și adaptabilitate

Marcelo Rainer, Novartis România: Între schimbare și adaptabilitate

Dacă în 2022 a inițiat o transformare globală cu scopul de a accelera creșterea, capacitatea de inovare și productivitatea, în toamna anului trecut, după scindarea fostei divizii de medicamente generice și biosimilare Sandoz, compania Novartis a intrat într-o nouă etapă, dedicată complet medicamentelor inovatoare. Am aflat detalii de la Marcelo Rainer, Country President și General Manager al Novartis România, un top manager cu o bogată experiență pe piețe din Spania, Argentina sau Brazilia, care conduce Novartis România de aproape doi ani. 

Ați fost numit Country President și director general al Novartis România în urmă cu aproape doi ani. Cum a fost această perioadă pentru dumneavoastră ca nou GM? Din perspectiva businessului, cum au fost ultimii doi ani în România? 

De când m-am alăturat echipei Novartis România, „schimbare” și „adaptabilitate” sunt cuvintele care descriu Novartis și mediul de afaceri local. În 2022, Novartis a inițiat o transformare globală, cu scopul de a accelera creșterea, capacitatea de inovare și productivitatea companiei; iar în octombrie 2023, după scindarea fostei noastre divizii de medicamente generice și biosimilare (Sandoz), am început o nouă etapă, ca o companie dedicată complet medicamentelor inovatoare. Industria farmaceutică investește masiv în cercetare și dezvoltare, iar sustenabilitatea afacerii noastre depinde în mare parte de medicamentele inovatoare pe care le putem lansa.

Din păcate, în România se înregistrează, în medie, 918 zile de la aprobarea europeană a unui nou medicament până la compensarea acestuia la noi în țară, în timp ce media europeană este de 517 zile. Din punctul meu de vedere, finanțarea insuficientă a sănătății, legislația nefavorabilă privind prețurile, penuria gravă de medicamente din farmacii și spitale și procesul lung și imprevizibil de compensare a medicamentelor noi sunt principalele provocări pentru industria farmaceutică din România. În ciuda acestor provocări, industria noastră și Novartis România au prezentat o creștere dinamică în ultimii ani și sunt optimist cu privire la viitor. 

Ne puteți spune câteva cuvinte despre strategia pe care Novartis o are după spin-off-ul Sandoz?  

Atât pentru Novartis, cât și pentru Sandoz, spin-off-ul a sporit focusul asupra unui domeniu specific și capacitatea de a urmări strategii independente de creștere, Novartis devenind o companie pe deplin dedicată medicamentelor inovatoare. Sandoz își continuă operațiunile în România ca o companie independentă. 

Novartis se concentrează profund pe inovație. Ce ne puteți spune despre viziunea companiei asupra inovației?  

Viziunea noastră este să devenim cea mai apreciată și de încredere companie de medicamente din lume, iar scopul nostru este acela de a reimagina medicina, pentru a îmbunătăți și prelungi viața oamenilor. Știința evoluează rapid, există oportunități extinse de parteneriate în ecosistemul de sănătate, iar tehnologia începe să joace un rol din ce în ce mai mare în industria noastră. Având în vedere toate acestea, strategia Novartis este de a pune la dispoziție medicamente inovatoare, care atenuează cele mai mari poveri medicale ale societății. Și facem acest lucru prin leadership tehnologic și noi strategii de acces la inovație. 

Novartis derulează proiecte de cercetare și dezvoltare folosind cinci platforme tehnologice pentru inovație. Ce ne puteți spune despre aceste platforme?  

În 2023, investițiile noastre totale în cercetare și dezvoltare au ajuns la 8,6 miliarde de dolari, cu 4% mai mult decât în anul precedent. Eforturile noastre de cercetare și dezvoltare se concentrează pe cinci platforme tehnologice, fiecare jucând un rol vital în crearea de medicamente inovatoare: 

1. Molecule mici, de sinteză chimică. Este platforma clasică de cercetare, adoptată pe scară largă de toate companiile farmaceutice. 

2. Bioterapeutice sau biologice, sunt medicamente derivate din moleculele vii, pentru a trata afecțiuni specifice. Tehnologia a fost dezvoltată după anii ’80 și reprezintă azi, alături de moleculele mici, ponderea cea mai mare a medicamentelor de pe piață.  

3. Terapiile pe bază de xARN utilizează diferite forme de acizi ribonucleici (ARN) și mecanisme intracelulare fiziologice, pentru a modifica expresia unor proteine cu rol patogen. Mai multe astfel de terapii au fost aprobate în ultimii ani. 

4. Terapia radioligand oferă opțiunea iradierii de precizie, cu efect țintit asupra celulelor canceroase și protejarea țesutului sănătos înconjurător. 

5. Terapiile genice și celulare modifică o parte din structura genetică a unui pacient pentru a ajuta la tratarea bolilor genetice sau moștenite. Terapiile genice și celulare permit o singură administrare și au potențial curativ. 

Într-o oarecare măsură, inovaţia în tehnologiile medicale a fost evocată în filmele și literatura science-fiction, dar este o realitate pe care unii pacienți români o experimentează deja: prima terapie celulară pentru o formă de cancer de sânge a fost lansată în România în 2022, prima terapie genică pentru atrofia musculară spinală (AMS) este disponibilă în România încă de anul trecut și sperăm ca în viitorul apropiat prima terapie radioligand să fie disponibilă și pentru românii care suferă de cancer de prostată avansat. 

Aveți o experiență internațională solidă, ca manager de top pe piețe precum Spania, Argentina sau Brazilia. Care sunt principalele diferențe dintre aceste piețe și piața farma din România?  

Economia, sistemele de sănătate și piețele farmaceutice variază semnificativ în funcție de țară. Brazilia este o țară cu peste 215 milioane de locuitori, cu o populație îmbătrânită, iar sistemul său de sănătate cuprinde atât sectorul public, cât și cel privat – aproximativ 25% din populație fiind acoperită de o asigurare privată de sănătate. Argentina prezintă o mare volatilitate economică, cu o devalorizare semnificativă a monedei, o inflație ridicată și un sistem de sănătate fragmentat, care include trei subsectoare (public, privat și semipublic) și sute de plătitori.

Spania are o economie mai dezvoltată și un sistem de sănătate sofisticat, care este finanțat public și descentralizat, în 17 comunități autonome care își conduc propriile politici de sănătate, iar companiile farmaceutice au o abordare regionalizată. România are o economie în creștere și o piață farmaceutică ce s-a dezvoltat semnificativ în ultimii ani datorită creșterii numărului de medicamente noi, compensate, dar care prezintă încă provocări semnificative legate de finanțarea insuficientă, o legislație nefavorabilă privind prețurile, penuria gravă de medicamente și unul dintre cele mai lungi procese de rambursare din Europa. În ciuda tuturor provocărilor, sunt optimist că sistemul de sănătate din România va evolua pozitiv în următorii ani și se va reduce decalajul față de țările europene mai dezvoltate. 

Ce ne puteți spune despre planurile pe termen scurt, mediu și lung pe care le aveți pentru Novartis România?  

Ne-am angajat să aducem medicamente inovatoare și soluții medicale cu impact ridicat, în principal pentru patru arii terapeutice, unde există încă mari nevoi de tratament: bolile cardiovasculare-renale-metabolice, imunologie, neurologie și oncologie-hematologie. Strategia noastră este de a oferi soluții complete care merg „dincolo de medicament” și ajută sistemul de sănătate românesc să facă față acestor afecțiuni care afectează milioane de români.