Magnet pentru startup-uri
Reading Time: 9 minuteAm schimbat trei metrouri și am schimbat și un autobuz ca să ajung în Pangyo Startup Campus, locul care este echivalentului Silicon Valley pentru Coreea de Sud, unde startup-urile apar, cresc și se dezvoltă ca să creeze noi oportunități pentru economia coreeană. Și tot aici sunt plantate semințele unui plan extrem de ambițios al guvernului sud-coreean: acela de a face din Seul principalul hub asiatic pentru startup-uri. Ca să vă dați seama că nu sunt doar vorbe goale, aflați că există un Minister pentru IMM-uri și Startup-uri în Coreea de Sud, care a inițiat un program de atragere a startup-urilor din alte țări – K-Startup Grand Challenge (KSGC). „Principalul motiv pentru acest program este dorința de a globaliza ecosistemul coreean de startup-uri. Startup-urile străine vin cu servicii și idei inovatoare care nu sunt suficient de dezvoltate în Coreea. Prin afluxul de inteligență globală și stimularea schimburilor cu startup-urile locale, putem să devenim principalul hub din Asia în domeniul startup-urilor”, îmi spune Chelsea Han, Manager Overseas Expansion Team din cadrul Agenției Naționale pentru Promovarea Industriei IT (NIPA). Agenția este cea care gestionează efectiv programul KSGC.
K-Startup Grand Challenge este o competiție globală care selectează startup‑uri străine și le invită în Coreea de Sud, pentru a crea acolo principalul hub pentru startup-uri din Asia. După ce un startup este acceptat în acest program, primește fonduri, spațiu de birouri, mentorship individual, consultanță, oportunități de investiții și întâlniri cu companii coreene, pentru a fi ajutat să facă afaceri în Coreea. Programul este deja la a patra ediție, iar anul acesta au fost selectate startup-uri mai noi de 7 ani și care au printre obiectivele principale extinderea pe piețele din Asia, folosind Coreea ca poartă de intrare. „Am primit cereri din toată lumea pe website-ul nostru, fără restricții legate de domeniul de activitate, dar majoritatea sunt din zona IT&C – 5G, smart city, IoT, AI, VR”, arată Chelsea Han.
Români aleși din peste 1.600 de echipe
Programul a debutat în 2016 și în primul an a avut peste 2.400 de startup-uri înscrise din 124 de țări. În 2017, au fost 1.515 echipe din 118 țări, iar anul trecut au fost 1.771 de echipe din 108 țări. La ediția din 2019 s-au înscris 1.677 de echipe din 95 de țări, dintre care au fost selectate doar 40 de startup‑uri. Printre acestea se numără și unul din România – TPS Engage, fondat de Matei Psatta și Bogdan Savonea, pentru care acceleratorul din Coreea reprezintă șansa de a pătrunde pe piețele din Asia. Echipele au sosit în august la Seul și au fost alocate unuia dintre cele trei acceleratoare coreene, primind și câte un intern coreean, care să ajute cu depășirea barierelor culturale și de limbă. Programul de accelerare durează 3 luni și jumătate. În septembrie au fost organizate întâlniri de business cu companii coreene, la fel și în octombrie, când a fost o zi dedicată networkingului cu companiile coreene. În noiembrie a urmat evaluarea și la începutul lunii decembrie a fost organizată Demo Day – prezentarea progreselor înregistrate, pentru a evalua dacă startup‑ul va continua programul de accelerare. „Evaluarea are loc în două faze.
Prima e în noiembrie, când se analizează cât au reușit să facă echipele business în Coreea – câte contracte și întâlniri au avut, dacă au înființat o entitate de afaceri aici, dacă au angajat coreeni. La Demo Day, se evaluează businessul lor în sine – dacă se potrivește cu piața coreeană, dacă au planuri pentru a atrage clienți coreeni”, spune Chelsea Han.
Până acum, prin KSGC, 64 de startup-uri au fondat companii în Coreea și au angajat 119 coreeni, primind în total investiții de 48 de milioane de dolari, atât din Coreea, cât și din afară, au semnat circa 200 de contracte și au avut 700 de întâlniri de afaceri cu companii mari, IMM-uri și investitori. „Aducem aici startup-uri străine foarte bune și companiile coreene pot să facă afaceri cu ele fără să fie nevoite să iasă din țară pentru asta. Echipe care au participat în trecut au încheiat contracte cu companii mari din Coreea, ca Samsung, dar și cu IMM-uri”, arată Chelsea Han.
Astfel, una dintre companiile participante la o ediție trecută furnizează un serviciu de chatbot bazat pe AI pentru industria de travel și a ajuns să aibă 500.000 de clienți pe lună, în urma semnării de parteneriate cu 14 agenții de turism și linii aeriene. Startup-ul a angajat 14 programatori coreeni și a primit investiții de 3,5 miliarde de woni (aproape 3 milioane de dolari), fiind acum într-un accelerator al Samsung. Un alt startup din cadrul programului face roboți care servesc în restaurante și a primit o investiție de 2 milioane de dolari de la Woowa Brothers, startup coreean care deține aplicația de livrări de mâncare Baedal Minjok și care este evaluat la 5 miliarde de dolari, după ce a primit finanțări în valoare de peste 450 de milioane de dolari. „În acest an, avem startup-uri care au încheiat contracte de vânzări cu companii coreene, pe lângă cele care au semnat memoranduri de înțelegere. Unele au început proiecte-pilot cu companii coreene mari, altele au deja investiții din afara Coreei”, povestește Chelsea Han.
Startup-urile primesc spațiu gratuit în Pangyo Startup Campus și o indemnizație de 3.100 de dolari pe lună. Dintre cele 40 de echipe din programul acestui an, primele 20 după Demo Day vor continua să primească aceeași sumă încă 3 luni și jumătate, pentru a-și continua dezvoltarea pe piața din Coreea. La ora închiderii ediției am aflat că și TPS Engage se numără printre acestea. În plus, startup-ul clasat pe locul 1 după Demo Day primește 100.000 de dolari, locul 2 – 40.000 de dolari, locul 3 – 20.000 de dolari, iar locul 4 primește 6.000 de dolari.
Construirea viitorului
K-Startup Grand Challenge este doar una dintre componentele puse în mișcare de guvernul sud-coreean pentru a face față schimbărilor tehnologice radicale care au antrenat, la rândul lor, schimbări sociale importante. Într-o țară unde producția industrială este motorul economiei, noua paradigmă Industry 4.0 are deja un impact masiv. „Scopul NIPA este să revitalizeze dinamismul economiei coreene prin intermediul IT&C. Vrem să stimulăm industria 4.0 prin convergența tehnologiilor. Avem 600 de angajați în mai multe divizii, pe lângă cea dedicată startup-urilor, acoperim industria software, zonele de inteligență artificială, realitate augmentată și realitate virtuală și așa mai departe”, subliniază Chelsea Han. În acest scop, NIPA are șase birouri globale, în Silicon Valley, Germania (la Berlin), India, Singapore și două în Vietnam (la Hanoi și Ho Și Min). Aceste birouri ajută companiile coreene să intre pe acele piețe, dar și companiile de acolo să vină pe piața coreeană.
Tocmai de aceea guvernul încurajează antreprenoriatul, iar Ministerul pentru IMM-uri și Startup-uri capătă o importanță tot mai mare în consolidarea și dezvoltarea ecosistemului de startup-uri din statul asiatic. Motivele sunt clare. Primul ar fi stimularea apariției de noi industrii, fiindcă startup-urile oferă noi paradigme față de industriile existente, dominate de corporații mari. „Startup-urile sunt liderii economiei bazate pe inovație. Activarea startup-urilor va duce la apariția unor noi motoare de creștere a economiei în timpul celei de-a patra revoluții industriale”, arată Chelsea Han.
Al doilea motiv, mult mai stringent pentru Coreea de Sud, este crearea de locuri de muncă, în condițiile în care șomajul, mai ales în rândul tinerilor, începe să devină o problemă, iar marile corporații nu mai fac angajări. Startup-urile devin, astfel, o alternativă practică pentru crearea de locuri de muncă. Este și motivul pentru care tot mai mulți sud-coreeni se îndreaptă către înființarea de startup-uri și majoritatea universităților au introdus cursuri de antreprenoriat și au creat departamente speciale pentru startup-uri. „Coreea e deja o țară aglomerată, nu mai poți intra în marile corporații și rata șomajului e destul de mare. Tinerii care-și caută de muncă nu găsesc mare lucru, așa că unii pornesc afaceri pe cont propriu. Problema e că nu toți oamenii au idei bune care să aibă succes pe piață”, îmi spune Yeong Nam Park, CTO al Able Ventures, unul dintre acceleratoarele care se ocupă de startup-urile din KSGC.
Mentori pentru startup-uri
Tocmai aici intervine rolul mentoratului din cadrul programului, fiindcă oameni cu experiență în diverse domenii și cu conexiuni în mediul de business din Coreea de Sud oferă sfaturi prețioase pentru dezvoltarea startup-urilor. „Avem sesiuni de mentorat dedicate fiecărui startup, pe diverse teme de business”, îmi spune Chelsea Han. Iar acest mentorat este foarte important, după cum mi-a povestit Matei Psatta, care s-a bucurat de fiecare oportunitate oferită în cadrul programului KSGC pentru a-și putea extinde businessul în Coreea.
A fost atât de încântat de oamenii pe care i-a cunoscut, încât mi-a recomandat unul dintre mentorii săi pentru un interviu legat de creativitate în era digitală. „L-am cunoscut pe Matei Psatta în cadrul acestui program fiindcă sunt mentor în cadrul KGSC. Programul oferă multe oportunități pentru echipe, dar și pentru mine. Pe baza experienței mele, pot să sugerez cu ce companii coreene ar putea să colaboreze ca să se extindă pe piața coreeană”, mi-a spus Twinkle Paeck, director al biroului din Coreea al companiei Idou, care activează în zona de intelectual property și are ambiții foarte mari, ținta sa fiind să creeze un Disney sau un Pixar asiatic.
Twinkle a început să lucrez în publicitate, în diverse agenții, în special pe zona de digital, iar acum șase ani s-a angajat la compania Line, unde s-a ocupat de zona de media și apoi de Line Friends, coordonând echipa care se ocupa de acest proiect de „character advertisement”. Line Friends au fost la început stickere din cadrul unei aplicații mobile, dar, pornind de acolo au fost dezvoltate businessuri conexe în zona de jucării și animație. Twinkle s-a ocupat de conținutul pentru Line Friends, dar și de serialul de animație Running Man, foarte popular în Coreea. „Când am început businessul de character content la Line Friends, nu exista așa ceva pe piața asiatică, nu doar în Coreea. A trebuit să pornesc totul de la zero, nicio o companie coreeană nu atacase piața globală în acest domeniu. Practic, eu eram cel care a trebuit să aleg ce merge și ce nu, să iau deciziile importante”, își amintește Twinkle. Acum cu businessul Idou se va concentra întâi pe piața asiatică, unde nu sunt multe businessuri în zona de intelectual property, după care se va îndrepta spre America și Europa. „Când creez conținut, nu mă gândesc doar la o anumită piață, încerc să găsesc cea mai eficientă modalitate de a face conținut, iar digitalul îmi oferă numeroase oportunități”, spune Twinkle Paeck.
Un hub dinamic
Investițiile pe care încearcă să le atragă Ministerul pentru IMM-uri și Startup-uri sunt deja pe o pantă ascendentă. Astfel, în 2018, investițiile în noi companii în domeniu au totalizat 3 miliarde de dolari, în creștere cu 200 de milioane de dolari față de 2017. Investițiile noi în sectoarele legate de Industria 4.0 au crescut cu peste 71%, până la 1,1 miliarde de dolari. KSGC este doar o parte a programului guvernamental de stimulare, dezvoltare și globalizare a ecosistemului startup-urilor din Coreea de Sud. Potrivit datelor Asociației Coreene de Investiții de tip Venture Capital (KVCA), investițiile în startup-uri au crescut constant în ultimii ani în Coreea de Sud, ajungând anul trecut la peste 6.500 de miliarde de woni (circa 5,5 miliarde de dolari).
Guvernul vrea să deruleze alte programe de cooperare între corporațiile coreene și startup-uri, dar și să creeze un sistem de colaborare sistematică între fondurile de investiții din Coreea și cele globale. Coreea de Sud are peste 100 de acceleratoare, incubatoare și centre de inovație, precum și peste 50 de companii specializate în spații de co-working, cum ar fi WeWork, FastFive, Fab Lab, Seoul Startup Hub sau Google Campus Seoul. Startup-urile sunt încurajate și prin promovarea de scutiri de taxe și impozite, dar și prin oferirea de stimulente pentru angel investors și fonduri de investiții de tip venture capital, facilități fiscale pentru fuziuni și achiziții în IT&C, precum și un sistem simplificat de acordare a vizelor pentru antreprenorii străini.
Principala provocare pentru un startup străin este să-și construiască rețeaua de contacte, fiindcă piața tinde să prefere companii locale. Firmele au deja colaborări cu furnizori locali și orice startup, chiar și unul coreean, trebuie să demonstreze că oferă servicii și produse mult mai bune. „Există și bariera de limbă. Încheierea unui contract se face în timp și este greu să faci asta într-un timp scurt. Tocmai de aceea acceleratoarele noastre le ajută să întâlnească potențiali parteneri de afaceri, fiindcă au deja contactele necesare, nu pornesc de la zero”, subliniază Chelsea Han, de la NIPA.
Pentru multe startup-uri, piața coreeană este foarte atractivă datorită gradului extrem de ridicat al penetrării smartphone-urilor, care creează numeroase oportunități mai ales în zona de e‑commerce. În cinci ani, potrivit estimărilor CNBC, Coreea de Sud va ajunge a treia piață de e-commerce din lume, după China și SUA. Deja aceste oportunități au produs giganți locali, cum ar fi Coupang, supranumit și Amazonul din Coreea de Sud, evaluat deja la 9 miliarde de dolari și care a primit finanțări de 3,8 miliarde de dolari. Startup-urile străine au de învins și barierele de limbă și pe cele culturale pentru a-și putea construi o rețea de contacte care să ducă apoi la contracte de business. „Dar asta e treaba mea, să le ajut să depășească aceste obstacole. Doar pentru asta sunt plătit”, îmi spune râzând Yeong Nam Park, de la acceleratorul Able Ventures. Acesta arată că experiența pe piața coreeană poate ajuta mult un startup în drumul spre reușită. „Coreenii sunt foarte pretențioși când vine vorba despre produse și servicii. Dacă un startup reușește pe piața coreeană, are succesul aproape asigurat pe alte piețe”, arată Park.
Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 338 (15 decembrie 2019 – 15 ianuarie 2020). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.
Urmăriți Revista Biz și pe Google News. Abonamente Revista Biz