Lupta unui comisar cu somajul

Reading Time: 8 minute

Uniunea Europeana se confrunta cu o rata a somajului fara precedent. Omul care lupta cu acest dusman, László Andor, Comisarul European pentru munca, afaceri sociale si incluziune, a vorbit in exclusivitate pentru Biz despre actiunile UE in domeniu. La nivelul uniunii europene, politicile legate de forta de munca sunt un pilon central in rezolvarea efectelor negative ale crizei. Din acest motiv, in luna aprilie, comisia a propus un pachet de masuri legis lative legate de forta de munca al carui scop este atenuarea actualelor efecte ale somajului. László Andor, comisarul european pentru munca, afaceri sociale si incluziune, trebuie sa fie liantul care sa se asigure ca la nivelul celor 27 de state ale UE exista politici de creare de locuri de munca si conditii mai bune pentru someri, avand in vedere ca aceasta este una dintre cele mai mari provocari. In plus, este nevoie de o putere mare de convingere pentru a angaja tineri, segmentul de populatie cel mai afectat de somaj. Cele mai recente cifre legate de somajul din zona euro arata o rata de 10,9% in martie, in crestere fata de luna anterioara. Cifra este peste masura de mare. Acest fapt demonstreaza cat de important este ca statele membre sa continue implementarea recomandarilor de la nivelul Uniunii in rezolvarea reformelor structurale legate de piata muncii pentru a crea mai multe locuri de munca. Aceste reforme vor fi parte a recomandarilor specifice pentru fiecare stat membru pe care Comisia le va face in perioada urmatoare. Singura, austeritatea nu este suficienta. Avem nevoie de masuri de crestere a locurilor de munca si este ceea ce Comisia se lupta sa atinga, iar pachetul pentru munca adoptat in aprilie este raspunsul concret pentru realizarea acestor obiective. Principala cauza pentru care rata somajului este asa de mare o constituie criza globala financiara si economica ce a lovit UE in 2008. A existat o oarecare recuperare intre 2010 si mijlocul lui 2011 in intreaga Uniune, dar apoi a intervenit incetinirea economiei. Au fost necesare rebalansari fiscale pentru a face fata cresterii rapide a costurile la care statele se imprumuta, aceasta fiind o alta consecinta pe care economiile europene a trebuit s-o infrunte in fata crizei. Ne confruntam cu trei provocari structurale pe termen lung: schimbarile demografice, “inverzirea economiei” si evolutiile tehnologice. Pentru a rezolva aceste provocari, este nevoie sa impulsionam potentialul crearii de locuri de munca prin piete de munca mai dinamice. Acest lucru se traduce prin anticiparea competentelor, facilitarea mobilitatii pentru a avea cu adevarat o piata europeana a fortei de munca si pentru a implementa pe piata de munca reforme care sa imbunatateasca calitatea tranzitiei in munca. Care sunt masurile pe care UE le ia pentru stoparea si prevenirea somajului? Pentru a atinge tinta de 75% din populatie angajata, Uniunea Europeana trebuie sa creeze 17,6 milioane de noi locuri de munca pana in 2020. In ciuda ratei somajului, am lansat pachetul pentru angajare in aprilie ca raspuns la nivelul ridicat de somaj din Europa. Aceasta politica identifica domeniile potentiale in care se pot crea locuri de munca si cele mai eficiente cai prin care statele membre pot facilita mai multe angajari in climatul economic si social de astazi. Pachetul propune o agenda de actiuni pe termen mediu pentru UE si statele membre pentru a recupera cat mai multe locuri de munca si pentru a atinge obiectivul in 2020. In pachet, propunem de asemenea upgradarea portalului web al mobilitatii europene a locurilor de munca EURES Serviciul European de Angajare), care sa ofere locuri de munca celor care isi cauta posturi in afara statelor membre. EURES ofera informatii si servicii de recrutare pentru angajatori si pentru cei in cautare de locuri de munca intr-un alt stat european. Noua retea EURES va oferi mai multa transparenta asupra locurilor de munca vacante din Europa. Va oferi acces usor si in timp real catre locurile de munca disponibile in UE, in timp ce prezinta angajatorilor candidati cu aptitudini necesare pentru a le creste afacerile. Scheme de mobilitate tintite vor ajuta grupuri specifice de lucratori – asa cum sunt tinerii – si tari care sunt sau vor deveni locatii pentru respectivii lucratori. Cat priveste finantarea pentru programe din acest domeniu, vom continua sa indemnam si sa ajutam statele membre sa se foloseasca mult mai bine de fondurile europene – in special de Fondul European Social (FSE). Cum poate Uniunea sa elaboreze acest plan fara sa puna in pericol economia si asa fragila? In actualul climat economic dificil, care stagneaza sau chiar este in recesiune, este imperativ sa mobilizam forta de munca pentru crestere. Locurile de munca nu sunt numai o consecinta a cresterii – ele ajuta la dezvoltarea ei, pentru ca daca tot mai multi oameni sunt capabili sa munceasca, ei castiga bani si ii cheltuiesc. Politicile economice si cele de angajare trebuie sa se focuseze asupra crearii conditiilor favorabile pentru implementarea de noi locuri de munca in timp ce incurajeaza cererea pentru forta de munca. Pachetul de Munca propus de Comisie revizuieste un numar de instrumente care au un impact pozitiv asupra cererii de forta de munca si ofera sfaturile pentru realizarea acestor unelte astfel incat sa maximizeze impactul lor asupra angajarilor. Pachetul prezinta masurile necesare pentru a stimuli crearea de locuri de munca, cum ar fi mutarea taxelor de pe munca pe mediu, promovarea antreprenoriatului si o mai buna tintire a facilitatilor fiscale la angajare. Pachetul seteaza, de asemenea, planuri de actiune pentru segmentele cu cel mai mare potential pentru locurile de munca pentru viitor: economia verde, serviciile de sanatate si IT&C. De exemplu, nu mai putin de 20 de milioane de locuri de munca ar putea fi create pana in 2020 in economia verde (eficienta energetica, energie regenerabila, deseuri, reciclare, biodiversitate, servicii de ecosisteme etc). 8 milioane de locuri de munca sunt asteptate a fi create pana in 2020 in sectorul de sanatate. Locurile de munca pentru specialistii din IT&C au crescut cu 3% pe an chiar in timpul crizei, iar Europa va avea o lipsa de 700.000 de specialisti pana in 2015. Pentru a sprijini agregarea cererii pe piata muncii si pentru a asigura calitatea unor locuri de munca decente, este foarte important sa reducem segmentarea pietei, oprind folosirea excesiva a contractelor nonstandard si abuzul falsilor “self-employed”. Toate tipurile de aranjamente contractuale ar trebui sa dea acces lucratorilor la un set principal de drepturi (inclusiv drepturile de pensii) din momentul semnarii contractului, inclusive accesul la invatare pe tot parcursul vietii, protective sociala si protectie financiara in cazul terminarii contractului de munca fara greseli. Tranzitia pana la primul loc de munca si intre locurile de munca trebuie sa devina mai usoara. Reformele pietei muncii trebuie sa mearga mana in mana cu investitiile in capitalul uman, cum sunt educatia, recalificarea, sprijinul pentru cautarea unui loc de munca si masurile de incluziune pe piata fortei de munca. Pachetul de masuri pe care il propune Comisia subliniaza importanta reducerii saraciei in cazul celor care lucreaza cu salariul minim si lupta impotriva inegalitatilor legate de salariul minim si aducerea la zi cu regularitate a implicarii partenerilor sociali. Pachetul trimite un mesaj clar asupra faptului ca o abordare echilibrata a salariilor minime poate ajuta impulsionarea cererii si joaca un rol in lupta saraciei celor care lucreaza cu salariul minim. Unul dintre cele mai afectate de somaj segmente ale populatiei in intreaga Europa il constituie tinerii. Cum pot fi ei ajutati? In ceea ce priveste finantarea, indemnam si ajutam statele membre sa se foloseasca mai bine de fondurile europene, mai ales de FSE. In jur de 30 de miliarde de euro din FSE nu sunt inca folositi in proiecte in aceasta faza a actualei perioade de programare financiare, ceea ce este un avantaj pentru statele membre in sensul crearii de scheme de ajutor la scara mare pentru tineri. In plus, pentru a ajuta statele membre sa se foloseasca efectiv de fonduri, avem in plan finantarea unor masuri de asistenta tehnica prin FSE pentru a creste numarul schemelor de ucenicie, promovarea antreprenoriatului in randul tinerilor si a self-employment-ului. In acest an vom prezenta cadrul pentru conditii calitative mult mai bune pentru stagii, inclusiv printr-o panorama la nivelul UE al stagiilor disponibile. Acest cadru va crea conditii mai transparente pentru stagiari peste tot in Uniunea Europeana. Impreuna cu Parlamentul European vom oferi 4 milioane de euro pentru o schema de garantii pentru tineri, care sa asigure ca tinerii sunt fie angajati, fie in alt sistem de educatie sau in traininguri la patru luni de la terminarea scolii. Pentru a promova mobilitatea tinerilor lucratori, o sa lansam o schema pilot de dimensiuni mici, dar importanta, pentru tintirea mobilitatii slujbelor ca sa ajutam tinerii sa isi gaseasca un loc de munca in alt stat membru. Programul “Your First EURES Job” va ajuta 5.000 de tineri sa isi gaseasca un loc de munca in alt stat membru in 2012 si 2013 si, ceea ce este cel mai important, va pregati terenul pentru upgradarea EURES. Toate aceste actiuni ale Comisiei paveaza drumul spre mai multe masuri pe care statele membre le pot dezvolta pe perioada viitorului buget al UE, 2014-2020. Dar ceea ce este cel mai important este ca statele membre sa treaca imediat la actiuni printr-o abordare de parteneriat. Vom face cu adevarat o diferenta daca, la toate nivelurile si intre toate institutiile UE, partenerii sociali, nationali sau chiar guvernele regionale vom dubla toate eforturile pentru a imbunatati situatia generatiei tinere. Mesajul trebuie sa fie cat se poate de clar: tinerii nu trebuie sa renunte. Ne intereseaza viitorul lor pentru ca este viitorul nostru, de asemenea. In Europa, situatia politica se schimba, preferint a electoratului mergand catre partidele de stanga. Care este opinia dumneavoastra referitoare la aceste schimbari? Indiferent de schimbarile politice din tarile UE, ne confruntam cu o realitate a crizei care trebuie rezolvata urgent si fara intarziere. O atentie deosebita asupra masurilor de austeritate adoptate este cruciala, fiindca trebuie avut in vedere ca nu cumva cei mai vulnerabili sa suporte greul acestor masuri. Unele dintre statele europene cele mai avansate din punct de vedere economic si al bunastarii sunt capabile sa combine un nivel ridicat al cheltuielilor publice cu performante economice bune. O alta problema spinoasa care trebuie adresata este somajul in randul tinerilor, pentru ca ei sunt cei mai expusi la riscul de excluziune sociala din cauza lipsei lor de expe rien ta, ceea ce face si mai dificil pentru ei sa isi gaseasca un punct de sprijin in piata muncii in actua lele conditii. Mai presus de toate, UE si statele membre trebuie sa transmita un mesaj puternic ca le pasa de toti cetatenii lor si mai ales de cei mai vulnerabili, cum sunt tinerii, care sunt cei mai loviti de actuala criza. Date fiind toate aceste aspecte, la ce sa ne asteptam in viitorul apropiat? In primul rand, as vrea sa subliniez ca sistemele de protectie sociala sunt tampoane eficiente in fata saraciei si a excluziunii sociale si ca ele trebuie mentinute. Investitiile sociale, destinate blocarii cresterii somajului, a excluziunii si a saraciei, previn costurile sociale si economice mult mai mari in viitor. Trebuie sa avem in minte ca, odata cu consolidarea fiscala si a pietei muncii, provocarile se refera si la impactul social al crizei. In cadrul strategiei Europa 2020, liderii UE au convenit asupra tintei de saracie: sa aduca cel putin 20 de milioane de oameni in afara saraciei si excluziunii sociale in urmatoarea decada. Totusi, daca luam in calcul tintele nationale de saracie din acest moment, doar 12 milioane de oameni sunt scosi din saracie daca statele membre isi mentin promisiunile. Este clar ca aceasta cifra nu e deloc ambitioasa si nu se adreseaza oamenilor din statele membre care au situatii sociale dificile si care sunt tot mai multi. Din acest motiv, in Studiul Anual de Crestere 2012 am trimis un mesaj puternic ca UE nu este pe calea cea buna pentru a atinge aceasta tinta si trebuie sa faca din impactul social al crizei una dintre cele cinci prioritati principale. Pentru a avea succes, trebuie sa asiguram masuri de consolidare si de crestere pentru a lucra la unison mai degraba decat sa ne anulam eforturile unii altora, in acelasi timp cu sustinerea coeziunii sociale si cu incluziunea. Daca ne uitam in ansamblu, trebuie sa protejam populatia Europei si mai ales cele mai vulnerabile grupuri din fata efectelor continue ale crizei economice. Este nevoie sa abordam un raspuns eficient pentru a rezolva provocarile sociale pe termen lung cum sunt saracia, somajul si excluziunea sociala. O abordare de tipul investitiilor sociale va juca un rol semnificativ in rezolvarea acestor provocari.