Lumea made in China

Reading Time: 6 minute

Nu este ultimul film din seria James Bond, ci este realitatea economica a zilelor noastre. Republica Populara Chineza a ajuns aproape de suprematie in topurile economice, depasind tari cu traditie, ca Japonia sau Germania, si ameninta puternic Statele Unite. Facebook, Ungaria, FMI. Cele trei entitati nu au legatura una cu alta. Gresit! China este firul rosu care guverneaza alaturarea de mai sus. La inceputul lunii iulie, au aparut stiri legate de faptul ca guvernul chinez vrea sa cumpere o participatie importanta la Facebook, inainte de data la care este anticipata oferta publica initiala a retelei sociale, in 2012, potrivit site-ului Business Insider. Odata achizitionate, aceste actiuni ar oferi Chinei o sansa extraordinara pentru a controla ceea ce se intampla pe cel mai important site de socializare din lume. Business Insider scrie ca Beijingul vrea o participatie “suficient de mare incat sa conteze”, citand surse “apropiate unui fond specializat in achizitionarea de actiuni Facebook de la fosti angajati”. Si de la Facebook la Budapesta, care a obtinut un miliard de euro de la China, prin vanzarea de obligatiuni guvernamentale maghiare. Odata ce s-a adancit criza datoriilor de stat din UE,China a cumparat obligatiuni si de la alte state – Grecia, Spania, Portugalia. Premierul chinez, Wen Jiabao, a spus ca are incredere in economia Ungariei si de aceea a cumparat obligatiunile maghiare. In acelasi timp, guvernul chinez va sprijini companiile sa participe la constructia infrastructurii Ungariei, a parcurilor industriale si a centrelor logistice si va importa produse maghiare. Tot acest sprijin chinez va duce la cresterea volumului comertului bilateral, care va ajunge la un total de 20 de miliarde de dolari in 2015. “China este un investitor pe termen lung pe piata datoriilor suverane din Europa si vom continua sa ajutam Europa si moneda euro. China este gata sa lucreze cu Europa si sa impartaseasca oportunitati, sa depaseasca provocarile si sa dobandeasca o dezvoltare comuna si pentru a face eforturi sustinute pebtru o consolidare stabila a economiei mondiale si o dezvoltare mai stransa a legaturilor China – Europa”, a mai spus Wen la Budapesta. Declaratia este esentiala pentru intelegerea modului in care China isi asuma rolul global in economia mondiala si mai ales in aportul pe care il poate aduce in Europa. Firul rosu continua si mergem la Washington, la sediul Fondului Monetar International (FMI). Aici aflam ca noul sef, Christine Lagarde, a sustinut ca trebuie sa dea mai multa putere economiilor emergente si astfel, potrivit unor surse din interiorul FMI citate de Reuters, China ar urma sa primeasca un post de director general adjunct, pozitie nou create de Lagarde. Min Zhu, consilier special pentru fostul director general Dominique Strauss-Kahn, este asteptat a prelua aceasta functie, care ar permite Chinei sa aiba una din cele cinci pozitii de top management din Fond. Numirea trebuie sa fie aprobata de cele 24 tari membre ale board-ului FMI. China, cea de-a doua economie a lumii, a facut toate diligentele pentru un post la nivel de senior dar a fost blocata de Japonia, care a detinut o functie de director adjunct, prin Naoyuki Shinohara. Zhu este un fost guvernator adjunct al Bancii Centrale din China. Toate aceste evenimente, aparent disparate, sunt esentiale pentru a intelege puterea pe care China o exercita asupa economiei globale, avand in vedere ca, in acest moment, este singura tara care dispune de fonduri uriase lichide care pot ajuta la depasirea sau diminuarea efectelor crizei in diverse state. De altfel, China se implica activ in Europa, in ciuda unei opozitii a vechilor state membre ale Uniunii fata de acest lucru. Evident, China are si agenda sa pentru a ajuta Europa si moneda euro pentru ca aceasta ajuta exporturile chineze, iar prin cumpararea obligatiunilor suverane ar putea cauta sa isi castige prieteni si pe alte subiecte. Premierul chinez este increzator ca Europa va reusi sa depaseasca criza datoriilor si a intarit ideea ca tara sa va ramane un investitor pe termen lung in ceea ce priveste piata datoriilor din batranul continent. De altfel, Uniunea Europeana este acum cel mai mare partener comercial al Chinei, cu o cifra a comertului bilateral care a ajuns la aproape 400 miliarde de euro. UN GIGANT CARE SE CLATINA… Pe de alta parte, in ciuda suprematiei de care da dovada, China are si ea problemele ei interne, care se pot reflecta asupra celor globale. Banca Centrala a Chinei a majorat recent dobanda cheie cu 0,25 puncte procentuale, pentru a treia oara in acest an, in incercarea de a tempera inflatia, care a avansat in cel mai alert ritm din iulie 2008. Dobanda de referinta pentru creditele pe un an a fost majorata pana la 6,56%, iar dobanda de referinta pentru depozitele pe un an a ajuns la 3,50%. Analistii citati de Reuters au apreciat miscarea ca fiind una oportuna in contextul in care exista anumite incertitudini cu privire la economia chineza. “Politica monetara intra intr-o perioada de asteptare in viitor”, spune Duan Jihua, analist la compania Sealand Securities din Shanghai. Aceasta crestere a inflatiei este asteptata a fi ultima din acest an, in timp ce economia da semne de incetinire. Guvernul face toate eforturile pentru a tine sub control inflatia, “dar cresterea absoluta din China a continua sa creasca. Cererea de motorina va urca intr-un ritm sustinut. Vom asista la o scadere a preturilor petrolului, dar dupa o perioada initiala de absorbtie a stirilor pe aceasta tema, ma astept ca piata sa isi revina, insa cu precautie”, a afirmat Priya Balchandani, analist pe petrol la Standard Chartered Bank din Singapore. Cresterea economiei chineze este incetinita atat ca urmare a campaniei antiinflatie dusa de Beijing, cat si de cererea globala scazuta. Insa orice investitor care ar paria pe o aterizare brusca ar pierde, pentru ca subestimeaza elasticitatea celei de-a doua mari economii a lumii. Urbanizarea fara neobosire a Chinei continua sa duca la expansiune, chiar daca Beijingul doreste sa urmareasca atent investitiile autoritatilor locale obsedate de crestere, in timp ce consumul intern in crestere ofera un colac de salvare inpotriva socurilor externe. Dar scepticii care se asteapta la o incetinire abrupta a economiei au calculat gresit hotararea Beijingului de a actiona rapid daca este nevoie de crestere, mai ales ca in al doilea semestru al anului inflatia va scadea, ceea ce reduce nevoia de noi masuri monetare stricte. “Economia este setata pe crestere. Exista inca urbanizare si industrializare si toate stimulentele de la toate nivelurile economiei locale sunt menite sa incurajeze cresterea”, spune economistul Stephen Green de la Standard Chartered Bank din Hong Kong, citat de Reuters. Acesta continua si mai spune ca oamenii isi fac prea multe griji legate de o aterizare abrupta a economiei chineze. “Evident ca exista o serie de probleme economice, dar oamenii subestimeaza capacitatea guvernului de a le rezolva.” Green crede ca unele politici economice vor fi relaxate spre sfarsitul acestui an, pe masura ce preturile vor scadea. Investitorii globali sunt oarecum enervati de orice semn de incetinire a economiei chineze, un motor cheie de crestere globala, mai ales cand recuperarea economiei americane este in corzi, iar Europa se lupta cu criza datoriilor suverane. O incetinire abrupta in China ar putea afecta grav pietele financiare internationale si ar sufoca cererea pentru comoditati, de la mineurile de fier la soia. Economia Chinei a crescut cu un ritm anual mediu de 10% in ultimele trei decenii. Temeri ale unei aterizari bruste au castigat teren pe masura ce fluxul de date recent au aratat ca economia turbo se raceste, dar pe moment China nu arata niciun semn de a urma Occidentul cu niveluri de crestere care se incadreaza cu mult sub tendintele pe termen lung. Intr-adevar, cele mai multe date ale pietei definesc in mod tipic o aterizare dura, ceea ce in context chinez ar insemna o scufundare brusca a cresterii PIB-ului trimestrial sub 8 la suta, un nivel la care economiile avansate pot doar sa viseze in acest moment. Pragul de 8 la suta este, mai important, o linie politica in nisip pentru Beijing, care considera acesta a fi nivelul minim necesar pentru a crea suficiente locuri de munca ca sa poata asigura stabilitatea sociala. Ultima data cand economia a dat semne de o criza brusca, in perioadele de varf ale crizei financiare globale la sfarsitul anului 2008, Beijing a anuntat un plan de stimulente economice de 600 de miliarde de dolari, care a permis revenirea rapida la o crestere de doua cifre. In timp ce putini sustin cu succes acest sistem, multi economisti spun ca excesul de cheltuieli a plantat seminte de inflatie si a creat excese, cum ar fi cele legate de creditarea neingradita si de balonul de sapun al preturilor proprietatilor, care sunt dezechilibre agravante in economie, ceea ce o face mult mai vulnerabila in cazul in care actuala criza din Europa se dovedeste a fi o recesiune prelungita. …RAMANE TOTUSI UN GIGANT In ciuda problemelor interne, China este de neclintit in ceea ce inseamna suprematie in lumea globala. Si probabil, ca urmare a politicilor stricte luate de guvernul chinez, nu este exclus ca in viitorul mediu sa vedem economia Chinei pe primul loc, inaintea celei americane. Beijingul este hotarat sa faca orice pentru a preveni o incetinire a economiei sale, chiar sa apeleze la noi stimuli fiscali pentru salvare. In acest sens, China a anuntat deja un plan ambitios de a construi si renova 36 de milioane de case la preturi rezonabile intre 2011 si 2015, dintre care 10 milioane in acest an, miscare menita sa potoleasca nemultumirea publica in crestere legata de o marire a preturilor caselor. Multi economisti asteapta o crestere a a PIB de peste 9% in al doilea trimestru, cu o crestere a PIB pentru tot anul aproximata la 9 procente. “Nu sunt ingrijorat de riscul unei aterizari bruste in China. Este un eveniment putin probabil in acest an sau anul viitor”, spune Gao Shanwen, economist-sef la China Essence Securities din Beijing. Pana la urma, o incetinire usoara a cresterii economice este ceea ce isi doreste si Beijingul si este in linie cu politicile sale de a stopa inflatia. Si se potriveste cu masurile luate de Beijing pentru a astepta trecerea crizelor economice din SUA si Europa. Iar cand momentul va fi depasit, decolarea economiei chineze va fi probabil ca a unui Airbus A380 in plina viteza.