Lucian Streche: „După orice boom, trebuie să existe și o cădere dramatică”
Reading Time: 11 minuteLucian Streche este un profesionist cu peste 17 ani de experiență în domeniul investițiilor financiare, fuziunilor și achizițiilor de companii, private equity, consultanței strategice și optimizării eficienței operaționale. A realizat analize financiare pentru mai mult de 100 de companii din sectoare variate precum dezvoltare software, platforme SaaS, logistică, farmaceutice, retail, producție, medical, telesales și HoReCa. Printre tranzacțiile de succes la care a contribuit se numără vânzarea Interbrands către Orbico, Angst Retail către Mega Image, Alex Transport către Walden, Nordlogic către Arobs, Corebuild către Wirtek și farmaciile Arta către lanțul Dr. Max. Cumulativ, valoarea tranzacțiilor la care a participat este de ordinul sutelor de milioane de euro.
Cariera sa a început în mediul academic, la L’École Nationale Supérieure de l’Électronique et de ses Applications (ENSEA) din Paris, în domeniul electronicii de putere, iar ulterior s-a orientat către domeniul finanțelor aplicate.
Într-un interviu exclusiv pentru revista Biz, Lucian Streche vorbește despre parcursul său profesional într-un domeniu care s-a dezvoltat în ultimii 30 de ani, dar în care încă nu există încă foarte mulți specialiști în România.
De asemenea, el face o analiză actuală și prezintă cum s-a dezvoltat domeniul investițiilor și care sunt cele mai interesante trenduri prezente. Împreună cu informații și răspunsurile la câteva întrebări esențiale, mai ales în ceea ce privește direcțiile de investiții și bunăstarea financiară pentru anul 2025, pornind de la educația financiară, cum ne cheltuim zilnic banii și cum folosim serviciile și platformele financiare, în ce să investim și cum putem economisi pentru a crește și a păstra bunăstarea financiară pe termen lung.
Lucian, ești expert în domeniul financiar, mai precis în Mergers & Acquisitions și investiții, în care ai acumulat mulți ani de experiență. Ce înseamnă pentru tine cifrele și zona tehnică? Se regăseau acestea printre pasiunile din copilărie?
Da, aș spune că da, doar că inițial într-o altă formă. De pe la trei-patru ani am fost pasionat de tehnica mașinilor de curse, cred că pe vremea aceea îmi doream să devin pilot. Culorile le-am învățat tot pentru identificarea mărcilor de mașini. Când am crescut puțin, începuse să mă fascineze tot ce înseamnă electronica. Mi-am făcut o alarmă din lego, sârme și componente de jucării electrice, pe care am pus-o la intrarea în camera mea. Îi mai reparam mamei diverse componente de la aparatele electrocasnice, siguranțe arse… Cred că m-a ajutat și climatul din familie, atât legat de zona aceasta, cât și ulterior în ideea de antreprenoriat. Am crescut într-o casă cu înclinații tehnice, mama mea are studii tehnice și lucrează în domeniul legal al invențiilor și brevetelor, în zona de proprietate intelectuală, iar tatăl meu a avut mai multe inițiative antreprenoriale în numeroase domenii, venind din partea financiară. În plus, ei m-au încurajat tot timpul să pun și folosesc energia și concentrarea în studiu, iar mie mi-a plăcut foarte mult să descopăr, să învăț și să aplic.
Chiar și după atâția ani, unul din lucrurile care îmi aduce cea mai mare satisfacție este să înțeleg cum funcționează lumea în jurul nostru, de la un încărcător wireless, la o strategie iron condor pe opțiuni financiare.
În ce fel școala ți-a conturat parcursul de astăzi?
Am terminat liceul Mihai Viteazu din București, secția specială de matematică. Aș putea spune că mai degrabă am fost pasionat inițial de fizică, care este o reprezentare a modului în care funcționează lumea din jur, iar spre matematică m-am îndreptat inclusiv ca o formă de cunoaștere a fizicii. Din școala generală, am început să particip la olimpiadele de fizică și matematică. Am optat pentru matematică ca profil de liceu și am continuat și aici să merg la concursuri, ajungând la olimpiadele pe țară. În continuare mi se pare unul dintre cele mai incredibile sentimente atunci când intuitiv simți că ai găsit calea către soluția unei probleme complicate, urmând ca apoi să legi pas după pas pe hârtie. Datorită acestor competiții și a faptului că eram într-una dintre cele mai bune clase de matematică din România, iar în clasa mea eram doi-trei olimpici naționali la matematică din cei trei-patru din București nu doar că am aprofundat domeniul, dar așa s-a conturat drumul spre o facultate tehnică.
Cum îmi plăceau montajele și circuitele de când eram mic, am ales Facultatea de Electronică și Telecomunicații, de la Politehnică. Ulterior, pentru că am avut cele mai mari medii pe specializarea mea și din seria mea, am primit o bursă de cercetare în Franța, în cadrul École Nationale Supérieure de l’Électronique et de ses Applications (ENSEA) din Paris. Această bursă mi-a permis să îmi pregătesc lucrarea de diplomă într-un laborator de cercetare, alături de oameni deosebiți ca profesori. Aici am avut de extins atât partea teoretică, cât și implementarea practică a acesteia. Și, sub îndrumarea unei echipe de profesori, am construit un aparat care se numea convertizor multicelular, un aparat putere care făcea conversia în energie. Acesta a fost și subiectul lucrării mele de diplomă, la final.
Te-ai gândit să rămâi în Franța? În ce fel acea perioadă ți-a orientat drumul spre alt domeniul, cel al finanțelor și spre fonduri de investiții și M&A?
Cei de acolo, de la facultate, mi-au propus în urma acelui stagiu să continuăm colaborarea. Aveam deci oportunitatea de a rămâne în Franța, în mediul academic. Acea perioadă m-a ajutat să înțeleg însă că viața unui cercetător în electronică este una destul de singuratică, cu multe aparate și puțini oameni. Lipsa interacțiunilor sociale mai dese m-a condus în altă direcție.
În același timp, în perioada respectivă de studenție, banii îi primeam în lei, în contul meu bancar. Pentru a minimiza comisioanele, mi-am făcut din țară un cont și un card în Euro, la aceeași bancă. Toate cheltuielile locale erau evident în Euro, deci trebuia să fac eu schimbul valutar. Pe vremea aceea erau variații zilnice destul de mari de curs și puteai să faci profit și la sume mici într-un timp scurt. Am început sa fac trading pe euro/leu cu câteva sute de euro, cu profituri infime, dar randamentele procentuale reprezentau un impuls puternic pentru mine. Așa, practic, a început dorința mea de aprofundare a cunoștințelor în finanțe. Odată întors în țară, am ales să mă înscriu la cel mai bun Master de finanțe local, Doctoral School of Finance and Banking, sub îndrumarea excepționalului profesor Adam Alter. Acest master m-a ajutat să întâlnesc oameni de top din peisajul economic al României și să încep aprofundarea domeniului investițional.
Mi-a plăcut atât de mult încât am ajuns să obțin a treia sau a patra notă la disertația finală și am devenit singura persoană din top care nu venea dintr-o facultate cu profil financiar. O a doua urmare, mult mai întâmplătoare pentru mine, a fost că au apărut și propuneri de carieră în acest cadru. Unul dintre profesori ne-a oferit oportunitatea de a ocupa o poziție deschisă în cadrul celui mai mare fond de investiții cu prezență reală locală la acel moment. Am concurat pentru acest post pe care l-am obținut și astfel a început și cariera mea în private equity. M-a fascinat domeniul și încă o face, după atâția ani. A ajutat major și faptul că vârfurile de competență tind sa graviteze către acest domeniu, deci vei găsi întotdeauna oameni de la care să înveți, indiferent de cât de costisitoare pot fi unele lecții… Ulterior, am ales să extind și mai mult aria proiectelor în care să fiu implicat. Dacă într-un fond de investiții sunt ani doar de achiziții, urmați apoi de ani de vânzări, de obicei în câteva domenii clare, într-o firmă de consultanță de M&A, poți avea în paralel procese de achiziție și de vânzare în orice domenii.
Orion XXI, compania de consultanță unde mi-am continuat parcursul, mi-a oferit oportunitatea să învăț de la unii dintre oamenii cu cea mai mare experiență în private equity de pe piața locală: Cella Eftimescu și Ioan Zahariade. De asemenea, fiind o companie agilă, m-a apropiat și mai mult de antreprenoriatul practic. Am trecut prin toate etapele de evoluție în timp, de la Junior până la Partner.
Cum ai descrie domeniul privit la nivel macro, global? Și ce înseamnă zona investițiilor financiare și cea a achizițiilor pentru tine?
În general, economia nu există fără investiții, inclusiv sistemul de pensii e o investiție, sau ar trebui sa fie. Deși aparent pare un domeniu ermetic, în realitate nu e așa. Influențează viața de zi cu zi a tuturor oamenilor. Vei ajunge la o economie subdezvoltată dacă antreprenorii își desfășoară activitatea doar prin resursele proprii. Investiții înseamnă că ai suport din exterior, fie că este o bancă sau alte entități financiare, pentru a crește mai repede. Deci investițiile și fluxurile de bani au rolul principal ca, într-o economie capitalistă funcțională, să promoveze locurile unde există valoare, să promoveze companiile care aduc cel mai mare beneficiu societății. Domeniul investițiilor ne-a accelerat puternic dezvoltarea economică.
Un exemplu destul de actual este acela al micro investițiilor din Africa: cu doar câteva sute de dolari primiți ca împrumut, oamenii își pot cumpăra de exemplu o pompă pentru irigație, care are un efect disproporționat în producția agricolă a respectivei persoane.
Ai nevoie de investiții constante pentru o dezvoltare durabilă, pe termen lung, fie într-o afacere, fie la nivel de țară. Ele fac diferența dintre a fi singur sau într-o comunitate, exact după modelul prin care ne-am organizat și la începutul dezvoltării noastre ca umanitate, bazându-ne pe ajutor reciproc. Investițiile sunt același lucru. Cu ajutorul altcuiva, inclusiv al unui specialist care te consiliază, poți genera mai multă valoare, în mai puțin timp. Aici vorbesc și despre antreprenori, despre lideri de business care apelează la servicii specializate, pentru a crește valoarea companiei sau pentru a o materializa. Desigur, poți face și tu individual lucruri, poți învăța despre contabilitate, să faci bugetul, să faci documentele de autorizare la Recom sau statutul firmei și să înveți cum se conduce un proces de vânzare a companiei, dar pierzi cel mai mare avantaj al societății moderne: specializarea. Când fiecare face ceea ce se pricepe cel mai bine să facă, rezultatul este optim. Altfel consumi multă energie și mult timp pentru un rezultat, cel mai adesea, mediocru. Compară această cale cu suportul unui expert care s-a specializat și are majoritatea răspunsurilor și a soluțiilor din experiența anterioară.
Care a fost evoluția economiei și cum arată acum domeniul investițiilor în România?
Printre primele investiții după 1990 au fost cele din producție și comerț, pentru că imediat după Revoluție noi nu aveam dezvoltată ramura serviciilor. Gândiți-vă ce valoare aduc astăzi în produsul intern brut serviciile și dezvoltarea de software de exemplu. Am pornit de la o industrie cu tehnologie nu tocmai avansată și agricultură, adică produse simple, de bază, fără multă valoare adăugată. Privind adânc în istorie, poziția geografică a României nu a fost tocmai un avantaj, teritoriul nostru fiind o zonă de conflict permanent datorită poziționării între diverse imperii și culturi. Începând cu integrarea în structurile NATO, tocmai datorită acestei poziționări geografice și, mai târziu accederea în UE, România a devenit o țară privită cu multă încredere pentru investitorii străini care au primit astfel garanții despre un mediu de business sigur. Investițiile externe au urmat ca o consecință normală.
O creștere puternică a disponibilităților românilor a avut loc în perioada 2006 – 2008 în principal datorită achizițiilor din zona imobiliară a investitorilor străini. Aceștia au adus multe fonduri din afară și au permis dezvoltarea afacerilor locale în mod accelerat. Am o amintire foarte vie din perioada aceea, care m-a luat prin surprindere la vremea respectivă. Călătoream în interes de serviciu în țară și urma să mă întorc cu avionul de la Oradea la București. Ne-a fost anulată cursa, trebuia să căutăm o soluție rapidă de a ajunge la un alt aeroport cât mai aproape în zonă și așa am decis să închiriem o mașină și un șofer care să ne ducă până la Cluj, pentru a prinde o altă cursă aeriană către București.
Pe drum, șoferul nostru ne-a povestit că a vândut niște terenuri pe care le primise moștenire și acum trebuie să vadă cum investește milionul de euro pe care l-a luat! Nu se întâmplă chiar în fiecare zi să poți asculta dilemele investiționale ale șoferului tău milionar în euro! Însă, după orice boom, și putem vorbi chiar despre o creștere euforică, trebuie să existe și o cădere dramatică. Așa cum s-a întâmplat, de altfel cu criza începută în septembrie 2008.
Care este trendul acum pe piața de investiții, în general? Dar pentru anii următori?
Și piața de investiții urmărește, tot ironic, moda sau mai bine zis trendurile. Dacă în urmă cu doi ani erau numeroase tranzacții și investiții pe piața pariurilor de exemplu, acum sunt foarte multe tranzacții pe piața de energie. Cele mai multe tranzacții din 2024 au fost pe partea de energie, de la portofolii întregi de energie regenerabilă la distribuție.
În ceea ce privește viitorul, pe termen scurt sau mediu, speranța mea e ca atenția să se mute și mai mult în IT și tehnologie, iar România să treacă din zona de servicii IT, în zona de produse IT. În acest domeniu valoarea adăugată poate fi imensă și m-ar bucura sa utilizăm din plin competențele de vârf ale dezvoltatorilor locali.
Există dezbateri legate de cash sau card. Tu ce ai recomanda?
Aceasta este o discuție foarte actuală. O mulțime de studii arată că ne este mult mai ușor să plătim sau să facem achiziții online cu cardul decât să scoatem cash. Iar dacă ai cele două metode de plată la dispoziție, întotdeauna o să cheltui mai mult cu cardul. Pentru că nu poți vedea bancnotele cum se împuținează atunci când plătești cu cardul, este mult mai ușor psihologic. Știați că majoritatea oamenilor preferă să nu vadă imediat soldul (fie el al cardului sau al contului curent) în internet banking?
Pe de altă parte, nesiguranța de care vorbeam mai devreme vine și din faptul că, într-un mod foarte accelerat, vremurile s-au schimbat rapid. Și ne străduim să ne adaptăm, fără să apăsăm butonul de pauză. Avem în viețile noastre bine integrați giganții globali, platformele IT, care au o armată de psihologi angajată special ca să te facă să cheltuiești. Acum 20 de ani provocarea pentru consumator era mult mai simplă: dacă la chioșcul de pâine era aranjată vitrina mai frumos sau dacă vânzătoarea avea abilități de comunicare te determina să iei două pâini în loc de una; erau mult mai puține instrumente de influențare a consumatorului. Totul se întâmpla la nivel local și depindea mai mult de factori fizici, tangibili. Acum, pe lângă viteză, ai foarte multă psihologie în tot procesul de vânzare, iar competitia nu mai este egală între cumpărător și vânzător.
Apropo, eu plătesc doar cu cardul, însă cu câteva mecanisme psihologice de protecție în spate.
Cum putem echilibra mai mult această balanță și să devenim conștienți de comportamentul nostru de a cheltui?
În prezent trebuie să depui eforturi considerabile pentru a opri valul de informație, oferte și mult zgomot care ne invadează pe toate canalele. Înseamnă să nu fii atât de prezent în zona aceasta online, să ai notificările închise în anumite perioade, să reduci conștient acest consum. Odată ce ești conectat non-stop, cred ca este foarte ușor sa pierzi controlul. Haideți să luăm un exemplu simplu și actual: Black Friday. Financiar vorbind, atitudinea corectă este aceea în care te rezumi doar la produse de care ai cu adevărat nevoie, să le urmărești cu ceva timp înainte de Black Friday și să nu te abați de la acea listă. Mai ales în acea perioadă se dezvoltă o nevoie de consum alimentată artificial de către marketeri prin teama de a nu pierde ceva: o ofertă, un obiect etc. Și de aici se nasc false nevoi.
Legat de acest aspect, al siguranței financiare, putem vorbi și de următorul nivel. Al educației financiare care ajută să îți creezi această siguranță. Poți beneficia de oportunitățile oferite de marile companii. Aici o sa vin și cu un exemplu personal. Deși nu am niciun credit, am card de credit. Pentru foarte mulți oameni acesta este o salvare dar, totodată, și o condamnare. Depinde foarte mult cum înveți să îl folosești. Mulți oameni se împrumută de pe el și plătesc dobânzi imense. La lei acum dobânda este undeva în jurul a 26% pe an la cardurile de credit față de 7-10% pentru alte tipuri de credite. Deoarece băncile încearcă și mai mult să încurajeze folosirea lor, ele îți acordă si beneficii pentru utilizarea lor. Eu nu am plătit niciodată dobândă la cardul de credit, în schimb mi-am ales niște carduri de credit cu cashback prin care primești înapoi ori bani, ori puncte pentru cumpărăturile efectuate. Prin urmare, am urmărit ca întotdeauna să creez venituri utilizând cardurile de credit, nu invers. Cu puțină disciplină și educație financiară, beneficiile pot fi considerabile.
Din perspectiva educației financiare, unde e cel mai bine să ne investim economiile?
Dacă răspunsul ar fi unul singur, fie el și nu foarte simplu, ar dispărea o întreagă ramură economică. Sunt foarte mulți factori care influențează acest răspuns, de la nivelul veniturilor, la competențele sau vârsta investitorului, ajungând până la elemente precum aria geografică în care locuiește. Profilul de risc al investitorului influențează esențial alegerile care sunt corecte.
Singurul răspuns care este dovedit că la nivel principial este corect și pe care îl pot oferi neparticularizat, este că economiile trebuie ținute într-un portofoliu de active, nu într-un singur activ (fie el depozit bancar, imobil etc.).
Am vorbit despre direcțiile actuale și cele viitoare ale acestor domenii. Care sunt ale tale, ce îți propui pentru 2025?
În 2025 parteneriatul meu cu Orion va continua doar pe partea de M&A, deoarece vom lansa, într-o altă echipă, un proiect de consultanță în Wealth Management căruia îi punem bazele de ceva timp și despre care vom dezvălui mai multe la momentul potrivit. România a devenit o țară bogată și este inclusiv responsabilitatea noastră să amplificăm acest lucru prin cunoaștere și prin decizii investiționale optime.
Venind dintr-o societate plecată de la pragul sărăciei în anii `90, este de înțeles că educația financiară nu a fost o prioritate, dar ea trebuie să devină, dacă dorim să avem un viitor cu adevărat prosper ca națiune. Așa cum probabil a simțit fiecare când își verifică soldul din cont, nu este numai despre cât câștigi, ci despre ceea ce faci cu disponibilitățile. Aceasta este premisa de la care am pornit în noul proiect, având în plan să aduc, împreună cu o echipă de profesioniști de top, plus valoare în aceste domenii.
Urmăriți Revista Biz și pe Google News. Abonamente Revista Biz