Loredana: Harul sau Brandul?

Reading Time: 4 minute

Chiar fara a studia in profunzime fenomenul, este usor de observat cum constructia de branduri personale in industria muzicala este riguros supusa cliseelor, retetelor si deja vu-urilor, desi in ultima vreme disruptii cu adevarat interesante se petrec si in aceasta industrie. La fel de evident e ca industria muzicala este una dintre cele mai profitabile ale momentului, chiar si in conditiile “noii normalitati” generate de recesiunea economica si de crizele financiare in cascada – cu un nivel ultraexacerbat de competitie si in care regulile jocului sunt impuse mai putin de talentul si carisma performerului si mai mult de forta investitionala vitala din spatele promovarii si de capacitatea performerului de a crea sau de a influenta o miscare culturala. In mare, abordarea constructiei unui brand personal in industria de muzica trebuie sa puncteze urmatoarele “livrabile”: O identitate verbala – rezolvata printr-un nume memorabil, printr-o porecla, prin titluri cat mai spectaculoase ale albumelor si ale proiectelor muzicale s.a.m.d. O identitate vizuala, incorporand (in)semne si proprietati vizuale, precum si un “look” (schimbarile disruptive in acest “look” sunt mai mult decat binevenite, iar apetitul pentru reinventare continua sau pentru o forma de teatralitate vizuala face toti banii). O poveste a brandului – si, cu cat povestile sunt mai spectaculoase si mai la limita interzisului, cu atat mai bine pentru brand! Exista o intreaga industrie (asa-zis jurnalistica), in avalul constructiei de celebritate, care sustine zilnic inventarea si reinventarea de brand story-uri. In speta, cine cu cine, de cate ori, unde, cum si de ce, au inlocuit abordarile clasice ale love story-ului, iar drogurile, alcoolul si sexul sunt cele mai folosite retete aici; cand spun “cine cu cine”, nu ma rezum doar la partea umana a relationarilor – la iubire, sex, ura – ci si la cea comerciala, aici intrand in scena managerii, impresarii, producatorii, brandurile comerciale endorsate. O pozitionare a brandului – sustinuta, si mai ales exacerbata, prin unicitatea identitatii vizuale (deh, in anumite industrii se poate si asa!) mai mult decat prin diferentierea rezultata din identificarea cu un anumit har, stil interpretativ sau compozitional al performerului; diferentierea este contextuala in aceasta industrie si foarte putini jucatori isi permit un stil si o metoda proprie, iar strategiile de segmentare multi-target sunt evident mult mai profitabile decat o anumita viziune, directie, sau – Doamne fereste! – o nisa! Capacitatea brandului de a genera business! – Businessul, adica momentul adevarului! Fiindca daca orice poate sa fie manipulat – cati fani, cate vizualizari pe YouTube, cati followers pe Twitter, cate albume, chiar si cat sponsorship si endorsement cand vine vorba despre cati bani genereaza un anumit artist, ei bine, aici nu mai este manipulare, aici este momentul real al votului audientei care cumpara, si cumpara inca o data, si inca o data. Acest moment ii face pe Rolling Stones ceea ce sunt, dar si pe Jay Z ceea ce vinde. Daca o “plimbam” pe Loredana prin “retetarul” de mai sus, vom observa cu placere ca fie are un consultant de branding personal in spate, fie are un instinct bun in branding personal – sau ambele. Caci Loredana Groza, zisa si Loredana, zisa si Lori, zisa si “Buna seara, iubito”, poreclita Madonna a Romaniei, azi blonda, maine bruneta, poimaine roscata, azi cantand Maria Tanase, maine hip hop cu Chimie, azi scriind despre sex si calatorii, maine militand pentru drepturile comunitatii locale de gay, azi facand coaching si mentoring in industrie, maine expunandu-si picioarele frumoase in studioul unde se filmeaza Vocea Romaniei, azi asociata (prea mult!) cu puternicul grup de entertainment Media Pro si cu strategia sa de mainstream care ii aduce (totusi) 6,5 milioane de vizualizari pe YouTube, maine lansandu-se in Second Life si pozitionandu-se intr-o nisa cool, azi incasand un cec pentru un concert privat intr-un eveniment corporatist, maine dansand doar din pasiune pe o scena improvizata, azi sexy si provocatoare, maine sensibila si timida, ieri – pe blogul personal, azi – pe Twitter cu 17.000 de followers… Loredana ar putea sa spuna “I've done it all” (Am facut de toate) in sensul bun al demersului de branding, fiindca a reusit sa construiasca in douazeci si ceva de ani de cariera un business solid (probabil unul dintre businessurile cele mai puternice din showbiz-ul romanesc) si imaginea unui artist autentic, foarte creativ, curajos, perseverent, capabil sa influenteze si sa seduca mai departe. Ceea ce i-a scapat, cumva – dar in cazul ei nu e timpul pierdut, dimpotriva, “the time is now” –, este “celebrity endorsement”, altfel spus, oportunitatea de a-si extinde brandul spre alte industrii, in afara sferei muzicale. Ar fi un fel de rasplata pentru exceptionalul brand equity al Loredanei. Demersul Loredanei este unul puternic profesional. La fel ca si al Madonnei. Cu riscul de a supara pe cativa, spre deosebire de mult mai faimoasa ei competitoare globala, Loredana are si harul vocii, nu numai al scenei! Harul – intai, apoi brandul, aceasta este ordinea in cazul Loredanei. Si tocmai fiindca acest har exista cu adevarat, cred ca ar trebui sa ii dea mai multa atentie, constientizand ca cea mai mare provocarea ei va fi, in anii care vin, sa nu “tradeze” aceasta voce. Nu vreau sa inchei altfel decat spunandu-va ca, pentru mine, ca iubitor si consumator de muzica, semnatura audio a Loredanei este “Marioara de la Gorj”. Cine ne poate aduce, pentru cateva minute, atat de aproape de Maria Tanase si de identitatea noastra nationala, cine se poate plasa intr-o mostenire muzicala de o suta de ani cu aceeasi nonsalanta cu care electrizeaza un public hip-hop va avea locul sau unic si cu adevarat valoros in muzica oricarei vremi.