Locul unde crește binele

Locul unde crește binele

Reading Time: 4 minute

Loc de adăpostire, de procreere, de clocire și de creștere a puilor, tipic păsărilor – așa definește Wikipedia cuibul. În Iași însă, CUIB – Centrul Urban de Inițiative Bune este spațiul-manifest unde sunt incubate, adăpostite și încurajate ideile creative, spiritul civic sau simpla bună dispoziţie. Andreea Ghiban, Vice-Președinte al Asociației Mai Bine și Coordonator CUIB, ne-a povestit cum a luat naștere proiectul, cum a crescut în cei patru ani de activitate și ce “pui” sunt în plan.

-Cum a luat naștere CUIB, de unde a pornit ideea acestui proiect?

Ideea a venit din dorința de a avea un spațiu în care să putem integra zi de zi principiile și preocupările Asociației Mai Bine care, până în acel moment, se manifestau sporadic prin acțiunile pe care le inițiam în diferite locuri din oraș. Ne-am gândit, de asemenea, că vom avea un impact mai mare dacă avem o activitate constantă unde oamenii pot interacționa zi de zi cu principiile de consum sustenabil pe care le promovăm, nu doar teoretic, ci și practic.

Hrana este cea mai importantă achiziție pe care o facem zi de zi, iar modul în care alegem să o consumăm afectează comunitatea, precum și mediul înconjurător. Pornind de la această realitate am ales să deschidem întreprinderea socială CUIB bazându-ne, de la început, pe niște principii clare care să schimbe mentalități și să ajute comunitatea. Astfel, folosim în cea mai mare parte ingrediente locale, de sezon, pentru rețete vegetariene cu multe opțiuni vegane, oferim apă gratuită filtrată din partea casei pentru evitarea ambalajelor precum și pentru că apa este un drept și nu un produs, vindem doar băuturi locale cu excepția cafelei și ceaiurilor verzi și negre care sunt certificate Fair Trade, nu folosim ambalaje de unică folosință, promovăm reducerea, reutilizarea și abia apoi reciclarea.

-Care au fost cele mai mari provocări?

La început, câștigarea Competiției Naționale pentru Întreprinderi Sociale organizată de NESsT România și UniCredit, prin care am primit și validarea planului nostru de afaceri, apoi găsirea unui spațiu potrivit pentru începerea proiectului iar, pe parcurs, creșterea și menținerea unei echipe implicate precum și provocările financiare. Acestea din urmă sunt constante deoarece, deși nu suntem un business convențional, ci unul social, avem aceleași costuri și provocări ca oricare altă afacere de acest gen la care se adaugă cele necesare menținerii misiunii sociale.

-Care sunt investițiile de până în acest moment și cine v-a susținut?

Pe lângă investiția inițială, care a fost în jur de 30.000 de euro, în cei patru ani de activitate am mai investit în jur de 20.000 pentru îmbunătățiri, echipamente, mobilier nou și amenajare terasă. Printre primii susținători și cei mai importanți au fost NESsT România care, odată ce am câștigat competiția întrerprinderilor sociale, ne-au inclus în portofoliul lor și astfel am ținut legătura constant pentru consiliere, workshop-uri, training-uri și oportunități de finanțare.

Pe lângă competițiile câștigate în urma participării la concursuri nu am obținut alte finanțări sau alt sprijin sau facilități financiare. În ceea ce privește partenerii, aceștia sunt, în principal locali și sunt cei cu care colaborăm pentru diferite evenimente de conștientizare și educație.

-Câți oameni sunt implicați în proiect?

La nivel de coordonare, de la începutul proiectului am fost două persoane: eu împreună cu Anca Gheorghică, fondatorul și președintele Asociației Mai Bine. În continuare ne ocupăm de managementul proiectului și mai avem alături un coleg pentru partea de administrare. În ceea ce privește echipa operațională, în prezent, avem 10 angajați care lucrează ca bucătari, barmani, ospătari.

– Care este impactul proiectului, până în momentul de față? 

Pentru noi este puțin mai greu să estimăm în cifre exacte care este impactul social deoarece efectele acțiunilor noastre nu se văd pe loc sau nu sunt ușor cuantificabile.

De exemplu, faptul că nu vindem apă îmbuteliată ajută o data la reducerea cantităților de deșeuri, reduce transportul necesar în cazul vinderii de ape îmbuteliate și astfel cantitatea de emisii de dioxid de carbon  precum și resursele necesare producției acestui produs. Calculăm impactul în funcție de numărul de clienți și de comenzi și astfel, în patru ani de activitate am estimat că am avut emisii de CO2 de cel puțin 10 ori mai mici față de un restaurant convențional, am redus deșeurile cu cel puțin 20.000 de ambalaje, am salvat peste 500 de ființe vii.

Pe lângă aceste rezultate, unul constant este cel al educației și schimbării de mentalitate în comunitate prin expunerea clienților noștri zilnic la informații privind consumul sustenabil (prin mesajele, meniu, evenimentele organizate).

-Ce planuri de viitor mai aveți?

În primul rând dorim să creștem impactul CUIB prin alegeri cât mai sustenabile și să reușim, în același timp, să creștem profitabilitatea pentru a oferi proiectului stabilitate și, inclusiv, pentru a ne atinge unul dintre scopurile sociale propuse, acela de susține și alte inițiative sociale din comunitate.

În planurile de viitor avem în vedere fie extinderea activității printr-un nou spațiu sau a unui nou tip de serviciu, fie crearea unui Living Lab, un spațiu comun pentru mai multe inițiative și proiecte pentru un trai sustenabil, care să devină un centru național de bună practică privind consumul sustenabil și economia circulară.