Leonard Rizoiu: Burnout-ul, fenomenul care va continua să aibă efecte asupra oamenilor din organizații

Leonard Rizoiu: Burnout-ul, fenomenul care va continua să aibă efecte asupra oamenilor din organizații

Un Inbox veșnic plin de email-uri care își așteaptă rezolvarea, overtime care a ajuns să fie parte din programul zilnic, notificări peste notificări, în diverse aplicații media și de task management, alarme care îți amintesc fie să iei copilul de la școală, fie să ajungi la programarea la medic… Dacă această enumerare îți face pulsul să crească, respirația să se îngreuneze sau palmele să îți transpire, este foarte posibil să experimentezi ceea ce acum cunoaștem ca fiind BURNOUT.

De Leonard Rizoiu

Altfel spus, cel mai probabil ai ajuns în punctul în care ai acumulat oboseală, stres, copleșire constantă și lipsă de motivație atât pentru a-ți finaliza task-urile, cât și pentru alte activități personale.  

Englezism popular pe la noi, asociat cu extenuarea? BURNOUT!

Deși definit de psihoterapeuți încă din 1974, fenomenul a căpătat o atenție deosebită odată cu debutul pandemiei. Atât sub aspectul incertitudinii și instabilității resimțite, cât și grație amestecului de planuri profesional/ personal, prin munca remote, care poate duce în multe cazuri la extenuare.

Ne protejăm, luăm toate măsurile pentru a evita preluarea și transmiterea virusului în jurul căruia se învârte întreaga noastră existență din ultimii (deja aproape) doi ani, însă asta nu ne protejează și mintea, pusă și supusă constant la grele încercări și procese decizionale.

Dacă e să analizăm în profunzime fenomenul, studii precum cel al Universității de Stat Winona, ne indică nu mai puțin de cinci stadii ale burnout-ului: 

1. Luna de miere – stadiul de început, fie că e vorba de un job nou sau un nou proiect
2. Stadiul de instalarea a stresului – atunci când realizăm că unele zile sunt mai obositoare decât altele și observăm o scădere a productivității
3. Pragul de resimțire a stresului cronic – moment care marchează un declin în motivație, în dorința de a depune efort, cu momente de apatie și chiar boală
4. Burnout – stadiul de burnout în adevăratul sens al cuvântului, în care începem să punem la îndoială propriile decizii, să cunoaștem un declin fizic și psihic și ne izolăm, devenind pesimiști cu privire la toate aspectele vieții
5. Stadiul de adaptare la epuizare – stadiul în care burnoutul ajunge să facă parte din viața de zi cu zi, în care simptomele lui sunt veșnic prezente.

Fie că muncim remote, în sistem hibrid sau de la birou, deconectarea de la realitatea pe care o știam înainte de 2020 și adaptarea la schimbările constante vine cu anumite costuri, costuri nu de puține ori suportate de sănătatea noastră, fizică dar și mintală. Ne dorim să excelăm, să facem lucrurile cum știm noi, să livrăm mult și rapid și bine. Toate (gânduri) bune și frumoase, însă lucrurile nu sunt atât de simple. 

Cum evităm burnout-ul?

Perioade dificile, sub aspectul provocărilor sau a volumului de task-uri, vor fi mereu. Nu este ceva ce putem evita sau măcar controla. Ce putem educa, însă, este felul în care răspundem la ceea ce se întâmplă în jur. 

1. Putem dezvolta, așa cum îmi place mie să spun, mușchiul rezistenței – aceastăadaptabilitate atât de valoroasă acum. Altfel spus, capacitatea de a naviga lin mările învolburate ale prezentului și viitorului.
2. Ne îndreptăm atenția asupra ”de ce-ului”. Poate suna neobișnuit, însă a ne aminti și a reflecta la motivul pentru care facem ceea ce facem poate servi drept izvor de energie și motivație. 
3. Respectăm programul de muncă. Acesta este un alt aspect esențial în menținerea echilibrului fizic și mintal. Pentru o viață care să nu pară doar lungă, ci să fie și sănătoasă, fericită, trebuie să ne arătăm și nouă înșine același respect și considerație pe care le arătăm muncii sau joburilor noastre.
4. Reflectăm asupra propriului stil de muncă și identificăm atât momentele zilei în care suntem cel mai productivi, cât și momentele moarte, în care taskurile solicitante par imposibil de finalizat. Astfel, vom putea să ne facem un program care să ne asigure eficiență și răspundă, în același timp, nevoilor proprii.
5. Comunicăm și cerem să se comunice cu noi deschis, prin feedback constructiv. Acesta, oferit la timp, poate face minuni în ceea ce privește evitarea burnout-ului. 

Ce pot face organizațiile sau departamentele de HR pentru a-și ajuta angajații să facă față factorilor de stres?

Reîntoarcerea la birou nu este totuna cu reîntoarcerea la normalitate. Deși ambele încep cu ”re-” și presupun apariția unor factori de stres, există diferențe semnificative ce se pot traduce printr-o presiune sau nefericire dublată. 

De aceea este important ca profesioniștii în resurse umane și managerii din linia-ntâi să îi ajute pe angajați să rămână de neclintit în fața epuizării. Sau măcar să o combată cu toate ”armele” pe care le au la dispoziție. Astfel, organizațiile prin departamentele lor de HR trebuie să:

1. Ajute la consolidarea rezilienței – această capacitate este ”ca un mușchi. Poate fi întărit și slăbit”. Adică să ofere posibilitatea angajaților de a crea conexiuni relevante, de a împărtăși sensul muncii lor, de a comunica, planifica și revizui.
2. Încurajeze timpul cu adevărat liber – liderii sunt cei care stabilesc chiar și standardul de bunăstare. Astfel, e important ca aceștia să amintească deconectării reale prin luarea vacanțelor mai… în serios. 
3. Vorbească despre probleme – capacitatea angajaților de a se adapta rapid schimbărilor este puternic influențată de expectativă. Cu cât se comunică mai transparent, asumat și timpuriu anumite situații/probleme/schimbări, cu atât angajații vor fi mai pregătiți să facă față și chiar să contribuie la soluționare.
4. Să continue dezvoltarea inițiativelor de wellbeing și apreciere – recunoașterea eficientă este cheia nu doar pentru o cultură organizațională sănătoasă și pozitivă, ci mai ales pentru oameni sănătoși și pozitivi. Astfel, combinând programele de apreciere la job cu cele de wellbeing, angajații vor ști să se îngrijească în timp util de bunăstarea lor totală, astfel încât să poată evita cât mai bine burnout-ul.

Nu suntem mereu obișnuiți să cerem ajutor celor din jur, din dorința de a nu părea inferiori sau pentru că ne dorim să demonstrăm independență. Sau ne gândim că ne putem atinge obiectivele doar muncind încontinuu. De multe ori nu știm să spunem nu sau ne este frică de consecințele unei declinări. 

Adevărul e că nici o abordare ce presupune muncă fără oprire nu e sustenabilă. Totuși nu putem înlătura stresul din viața noastră, așa cum nu vom putea evita perioadele de oboseală fizică sau psihică. Putem, însă cultiva și hrăni o cultură a grijii față de sine, fără teama de judecata celor din jur sau represalii nejustificate. 

Dacă treci printr-o perioadă dificilă, nu evita să comunici asta cuiva din organizație. Companiile conduc numeroase inițiative de wellbeing și cu siguranță îți vor oferi suportul de care ai nevoie pentru a depăși acest moment.

Dacă știi pe cineva care întâmpină dificultăți în a se reechilibra, dă-le de înțeles că poate fi vorba despre burnout și că există resurse pe care se pot baza în procesul de redresare și recuperare a motivației. Și, mai ales, oferă sprijin necondiționat!

Leonard Rizoiu este HR Expert & Managing Partner la leoHR, o voce puternică in zona de capital uman din România, cu peste 20 ani de experiență în business și management în diferite industrii.

Leonard Rizoiu este definiția profesionistului cu gândire strategică, orientat spre rezultate, care înțelege în profunzime nevoile afacerilor, construind soluții complete și personalizate pentru acestea. Promotor al empatiei și umanității în piața muncii, Leonard Rizoiu contribuie activ atât la creșterea performanței în organizații, cât și la educarea publicului larg prin numeroase intervenții TV și în presa scrisă.