Lecțiile neînvățate ale crizei

Lecțiile neînvățate ale crizei

Sectorul privat și-a învățat lecțiile după 2008 și a redus dezechilibrele, ceea ce a crescut reziliența la criză. Însă nu același lucru se poate spune despre sectorul public. Adrian Codirlașu, președintele CFA România, arată că politica fiscală puternic prociclică din perioada de boom a condus la un deficit bugetar ridicat și un spațiu fiscal extrem de redus, exact în momentul când e cea mai mare nevoie de el.

Care sunt atuurile și care vulnera­bilitățile economiei românești în pandemie?

Criza medicală a condus la impunerea de măsuri de distanțare socială, iar două dintre aceste măsuri sunt de remarcat. Prima este munca la distanță (remote). Practic a dus la un experiment la scară globală de muncă remote. Deși, anterior acestei crize, soluțiile tehnice pentru lucrul la distanță existau, acestea necesitau investiții semnificative din partea companiilor (servere, laptopuri pentru angajații remote, soluții de comunicare, soluții de securitate), investiții pe care multe companii nu erau dispuse să le facă dintr-o dată. Însă criza a forțat toată economia, atât sectorul privat cât și pe cel pu­blic, să se adapteze muncii remote și să realizeze investițiile necesare. A doua este trendul de automatizare a proceselor pentru a depinde mai puțin de factorul uman, care este o vulnerabilitate în această criză, și a acomoda și cerințele de distanțare socială. Creșterea gradului de automatizare va fi accentuată și de posibila relocare a producției din China. Criza actuală a arătat riscurile la care se supun companiile multinaționale în cazul dependenței de un singur furnizor (în general China). Este de așteptat ca o parte din producție să fie mutată în alte țări, însă, dat fiind costul mai ridicat al muncii, noile facilități de producție vor avea un grad de automatizare ridicat, tehnologia fiind deja disponibilă. Ambele trenduri favorizează industria IT și de comunicații. În acest context, atuurile României sunt faptul că tinde să devină un hub IT și are resurse umane în acest sens. Prin urmare va crește cererea de soluții IT, cu impact pozitiv și asupra industriei IT locale. Ca un exemplu în ceea ce privesc resursele, una din companiile lideri globali în soluțiile de roboți software este fondată în România. Și în privința comunicațiilor România are un atu. În ceea ce privește viteza la serviciile de internet, deși în 2019 România a ieșit din top 5 global, rămâne în prima parte a clasamentului.

Principala vulnerabilitate este spa­țiul fiscal extrem de redus. După mai mulți ani de politici fiscale pro-ciclice, România a intrat în această criză medicală cu cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană. Prin urmare, resursele fiscale pe care le poate folosi atât pentru combaterea crizei medicale, cât și ulterior pentru repornirea economiei sunt reduse.

“Varianta optimistă este stoparea epidemiei până în septembrie; iar varianta pesimistă este apariția unui val doi al epidemiei în timpul iernii viitoare și imposibilitatea accesării unui vaccin.”

Cum vedeți revenirea economiei?

Cred că revenirea economiei va fi determinată de rapiditatea cu care este rezolvată criza medicală cauzată de coronavirus. Până nu este rezolvată acesta criză nu cred că putem vorbi de revenire a economiei. Cum ne confruntăm cu o revenire a cazurilor, probabilitatea de impunere de noi cerințe de distanțare socială este ridicată. Însă nu cred că aceste noi restricții vor fi generalizate la întreagă țară, ci impuse doar în zonele afectate. Ceea ce va afecta economia. Dar chiar și în situația în care nu se impun prin lege asemenea cerințe, un număr ridicat de cazuri va avea impact asupra consumului privat, prin limitarea voluntară (din prudență) a mobilității consumatorilor. Prin urmare revenirea economică va depinde de un factor neeconomic și imprevizibil – evoluția epidemiei. Cu cât mai reprede va fi rezolvată criza medicală, cu atât mai repede își va reveni economia.

Care sunt scenariile cu care lucrați când analizați evoluția economică din următoarea perioadă?

CFA Society România a introdus întrebări suplimentare, legate de situa­ția cauzată de coronavirus, în cadrul sondajului lunar realizat în rândul membrilor săi. Conform rezultatelor din luna mai, membrii CFA Society România anticipează că această criză va avea un puternic impact negativ în trimestrul II al anului curent, iar efec­tele vor fi resimțite inclusiv în primul trimestru al anului viitor. Anticipațiile de evoluție a PIB pentru anul curent sunt de -4%, a deficitului bugetar de 8,5% din PIB și a ratei șomajului de 7,8%. Cred că varianta optimistă este stoparea epidemiei până în septembrie, iar varianta pesimistă este apariția unui val doi al epidemiei în timpul iernii viitoare și imposibilitatea accesării unui vaccin. Însă, și în cazul pesimist, de apariție a unui val doi în iarna, cred că atât autoritățile, cât și companiile și populația vor fi mai bine pregătite, prin urmare impactul negativ asupra economiei va fi mai redus decât cel ce va fi înregistrat în trimestrul II al acestui an.

Sunt românii pregătiți pentru o criză? Au învățat lecțiile precedentei crize, cum a evoluat educația financiară?

Da, cred că atât autoritățile, cât și companiile și populația sunt mai bine pregătite pentru o criză decât erau în anul 2008. Din acea criză s-au învățat lecțiile în sectorul privat și, ca urmare, în sectorul privat dezechilibrele au fost reduse, ceea ce a crescut reziliența la criză. Însă nu același lucru se poate spune despre sectorul public. Politica fiscală a fost puternic prociclică în perioada de boom, ceeea ce a condus la un deficit bugetar ridicat (în 2019 România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană) și un spațiu fiscal extrem de redus, exact în momentul când e cea mai mare nevoie de el. Pregătirea mai bună a sectorului privat și a autorităților poate fi observată prin răspunsul rapid la criză prin utilizarea măsurilor fiscale și monetare. Cum putem măsura răspunsul la această criză: prin volatilitatea piețelor financiare. În cazul acestei crize, volatilitatea piețelor financiare românești a fost cu mult mai redusă decât cea înregistrată în criza precedentă. Însă în continuare este nevoie de educație financiară. În acest sens, CFA România a lansat o campanie de educație financiară, numită Generația Independentă, prin care dorește să conștientizeze publicul, că din cauza trendurilor demografice (migrație, spor natural negativ) pentru generația X și cele subsecvente, sistemul public de pensii probabil va asigura doar un nivel minim de subzistanță (dacă îl va asigura și pe acela). Prin urmare, securitatea noastră financiară la vârstă pensionării depinde aproape exclusiv de noi. Va trebui ca în timpul vieții active să economisim și să investim, astfel încât atunci când ajungem la vârsta pensionării să fim independenți financiar, adică să nu depindem de stat (s-ar putea să avem o surpriză foarte neplăcută ca nu vor exista fonduri) sau de copii.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 345 (15 iulie – 15 septembrie 2020). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.