La bal în Bucureștiul interbelic

La bal în Bucureștiul interbelic

Balul Bucureștiului Interbelic este un proiect creat de Fundația Calea Victoriei, prin care, pe 22 septembrie, va fi recreată atmosfera Bucureștilor de altădată, cu ajutorul costumației din anii ’20, a muzicii din perioada interbelică (jazz, foxtrot, charleston, tango) și a momentelor de teatru.

Biz a stat de vorbă cu Sandra Ecobescu, președinta Fundației Calea Victoriei, despre cum a apărut ideea unui astfel de bal, cum este pregătită ediția 2023 și care este locul culturii și cursurilor pentru dezvoltare personală în agenda românilor.

De ce un bal care face trimitere la Bucureștiul interbelic?

Ne-am gândit acum 13 ani, în continuarea cursurilor despre istoria Bucureștiului și a plimbărilor prin zonele istorice pe care le făceam deja de ceva ani, să creăm un eveniment care să ofere publicului șansa de a putea intra cu adevărat în poveste, de a călători în timp și a-și imagina cum se distrau românii odinioară – de a reface noblețea altor vremuri.

Eleganța oamenilor, Calea Victoriei plină de figuri dinamice la plimbare, sute de oameni la promenada de final de săptămână, clădirile elegante și elementele de modernizare din fotografii, reclame luminoase, automobile, domni la costum și cu pălărie, doamne elegante, cafenele cu terase animate, toate acestea ne fascinează în fotografiile din anii ‘20 și ‘30.

Ateneul Român, Teatrul Național, Casa Capșa, Palatul Telefoanelor și multe alte clădiri emblematice din fotografiile din orașul vechi ne povestesc despre această perioadă în care oamenii se bucurau de prosperitate, de inovațiile tehnologice ale vremii care le făceau viața mai ușoară. Orașul era animat de evenimente culturale diverse, de muzica epocii – charleston, foxtrot, tango, de modernizarea rapidă și spectaculoasă a stilului de viață și a modei, blocuri moderniste cu apartamente similare cu ce găseai atunci la Paris, Londra sau New York, alături de case cu aer patriarhal cu grădini răcoroase, restaurante unde se auzea muzica vedetelor interbelice dar și a lăutarilor atât de apreciați. Clasa de mijloc continua să fie în plină ascensiune, micii întreprinzători, comersanții, artiștii găseau numeroase oportunități de a se dezvolta, oamenii călătoreau în străinătate, tinerii mergeau la studii în marile centre culturale ale Europei și reveneau în țară cu idei, resurse și proiecte care aduceau noutate și susțineau evoluția societății în ansamblu.

Toată această efervescență, această atmosferă extraordinară, nu lipsită de contraste, cum se întâmplă și în Bucureștiul de azi, ne-am gândit că merită să o refacem, timp de o noapte, pentru cei pasionați de călătoriile în secolul trecut.

Ce presupune pregătirea unui astfel de eveniment?

Pregătirea Balului Bucureștiului Interbelic din 22 septembrie, eveniment aflat la a 8-a ediție, presupune o cercetare specifică asupra felului în care petreceau oamenii în perioada interbelică, organizarea detaliată a fiecărui moment al serii, organizarea echipei implicate – muzicieni, dansatori, animatori, găsirea partenerilor ideali, a fotografilor, găsirea muzicii potrivite pentru fecare moment al serii, a sponsorilor care pot oferi daruri – premii pentru cele mai frumoase costume și cei mai buni dansatori.

Esențial este spațiul în care are loc balul. Până acum edițiile anterioare au avut loc la Palatul Cercului Militar Național, dar, de anul acesta, ne-am mutat într-un spațiu mai amplu, la Palatul Bragadiru, unde beneficiem de o sală cu scenă și de o curte generoasă și verde. La Palatul Bragadiru avem un spațiu mai mare pentru dans și socializare, lucru care este esential pentru reușita unui bal retro.

Cum trebuie să se pregătească cei care vor să participe și la ce să se aștepte la Balul Bucurestiului Interbelic?

Principalele ingrediente sunt voia bună, costumația retro sau de inspirație retro, pentru ca moda din anii ‘20 si ‘30 era similară cu cea de astăzi. O rochie flapper, cu talia joasă, lejeră, de seară e perfectă, sau una lungă, cu talie mulată ca în anii ‘30, pentru doamne, cu accesorii care să amintească de Les Années Folles din Paris, perle, pene prinse de o banderolă de catifea pe cap, port țigaret, machiaj smokey eyes și coafuri stil bob, garcon, sau strâns la spate. Domnii sunt invitați să își pună un costum de seară, preferabil închis la culoare sau, cei mai curajoși și atenți la detalii, pot purta smoking, cu accesorii precum pălării, joben, bastoane elegante, eșarfe de mătase sau o floare la butonieră.

Dincolo de costume este importantă dorința de a socializa, de a dansa și a intra în atmosfera poveștii pe care o creăm împreună cu particianții la bal.

Care este rolul unor proiecte culturale în dezvoltarea unui oraș?

Proiectele culturale sunt cele care oferă orașului spațiul de respiro, de creștere, de dezvoltare, de explorare și de introspecție, totodată. Artele, artiștii, proiectele culturale sunt precum niște oglinzi uriașe și miraculoase care reflectă, pe de o parte, chipurile oamenilor, chipul orașului, prezentul, dar totodată funcționează și precum niște vehicule versatile prin care publicul poate călători în diverse spații și timpuri, reale sau imaginare, poate experimenta stări diverse, de la extaz, bucurie, empatie, veselie până la melancolie, lacrimi de eliberare și vindecare.

Cred că proiectele culturale povestesc despre sănătatea emoțională a orașului, despre formele prin care locuitorii, de orice vârstă, se pot deconecta de la cotidian, pot crește, pot evolua și pot descoperi frumusețea infinită a lumii în care trăim. 

În fiecare oraș pe care îl vizităm cele mai memorabile lucruri sunt cele care țin de cultură, cum ar fi palatele, muzeele, concertele, expozițiile, festivalurile care animă centrele istorice, piețele publice celebre.

Cum sunt privite azi cursurile, dezbaterile și evenimentele axate pe istoria orașului și care sunt principalele provocări în dezvoltarea lor?

Oamenii sunt din ce în ce mai interesați de dezvoltarea orașului.

Ca unul dintre pionierii din domeniul promovării istoriei orașului, având în vedere că am lansat tururile ghidate în București acum 15 ani, cu doamna academician Georgeta Filitti, în cadrul cursurilor despre istoria orașului, pot spune că oamenii sunt curioși și din ce în ce mai deschiși și conștienți de lucrurile valoroase pe care le avem în grijă.

Principalele provocări aș spune că sunt rigiditatea instituțiilor statului, regulile stricte care nu țin cont de nevoile oamenilor, de creșterea orașului, ci de o birocrație moștenită din comunism, de comoditatea oamenilor din sistem. Uneori este vorba și de indiferența unor proprietari de clădiri de patrimoniu în ceea ce privește educația, deschiderea către public, printr-o abordare business oriented 100% care este perdantă pe termen lung, pentru ei și pentru oraș. Altfel spus, nu deschid spațiul decât pentru chirii exorbitante, prohibitive pentru ONG-uri culturale.

Care sunt principalele proiecte pe care le pregătește Fundația Calea Victoriei pentru această toamnă?

Vom continua toamna aceasta seria de conferințe cu doamna acad. G. Filitti (PALATE DESCHISE PE CALEA VICTORIEI) cu prezentarea Academiei Române, a Bibliotecii Central Universitare și a Băncii Naționale a României, un proiect amplu care se bucură de un succes mare la public.

Îmi doresc să începem o serie de conferințe interactive și multidisciplinare la unul dintre muzeele mele de suflet din București, de pe Calea Victoriei.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 376 (16 septembrie – 16 octombrie 2023). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.

FOTO: Andrada Mihăilescu