James Bartolo, Knight Frank: Biroul viitorului și datele prezentului

Reading Time: 4 minute

Cum schimbă folosirea datelor felul în care companiile își aleg spațiile de birouri și de ce oamenii pot avea un impact mai mare decât clădirile din oțel, beton și sticlă am aflat de la James Bartolo, Partner & Head of Multi-Market Tenant Rep EMEA, Knight Frank.

Ce așteptări au astăzi clienții corporate de la consultanți precum Knight Frank?

Clienții vor mai mult de o simplă relație cu furnizorul de servicii, își doresc un parteneriat real. Vor să mergi dincolo de datele de bază, cum ar fi faptul că urmează să se mute în altă clădire și au anumite cerințe, fiindcă orice agent, broker sau furnizor de servicii poate face asta.

Acum, este important să treci la nivelul următor. Este vorba despre oamenii (angajații, cei din departamentul de HR, dar și alți stakeholderi) pe care trebuie să-i ajutăm să folosească imobiliarele ca un mijloc de a atrage talente, de a-și crește afacerile, de a avea mai mult succes. Poate fi vorba despre date legate de sustenabilitate, despre înțelegerea impactului mutării. Vorbim despre decizii bazate pe date, care ne permit să mergem mai adânc, dincolo de simpla clădire din beton, oțel și sticlă folosită zilnic de angajați. Folosim expertiza noastră, cunoștințele noastre, cercetările pe care le facem pentru a-i ajuta să creeze spații de lucru mai bune pentru viitor.

Cum vedeți piața din România pe zona de spații de birouri?

România este un hub pentru companii IT, pentru zona de back office, pentru companiile de consultanță. Există abilități căutate aici. Tocmai am venit de la un client care are un spațiu de birouri extraordinar în U Center, dar care nu reușește să atragă oamenii să vină la birou, are un grad de ocupare de doar 25%. Ca pe orice piață din lume, sunt companii care au închiriat spații prea mari sau își reduc suprafața închiriată fiindcă oamenii nu mai revin la birou.

Chiriașii vor tot mai mult flexibilitate, clădiri sustenabile, mai multe facilități. Pe zona de flexibilitate este vorba mai ales despre contracte de închiriere pe termen mai scurt, fiindcă nu mai știu sigur câți oameni vor avea peste 18-24 de luni. Pot apărea măriri de echipă sau se poate impune obligativitatea venirii la birou un anumit număr de zile pe săptămână și așa mai departe, situația este mult mai fluidă.

Care sunt provocările pe zona de sustenabilitate?

Companiile mari cer acum clădiri sustenabile pentru a-și atinge țintele de neutralitate în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon. Clădirile mai vechi nu pot oferi așa ceva și trebuie să se mute în altele noi. Desigur, se va merge și pe retrofitting pentru clădirile existente, fiindcă nu se pot construi atât de multe clădiri noi.

Un chiriaș care cere oferte de spații se uită acum în primul rând la acreditările pe partea de sustenabilitate și abia apoi la prețul chiriei. Pentru clădirile noi e mai ușor, fiindcă pot fi construite în concordanță cu noile cerințe, pentru cele existente e o provocare și vor fi clădiri care nu vor mai putea fi folosite. Există și probleme legate de înțelegerea sustenabilității pentru clădiri. Chiriașii primesc factura pentru servicii, dar ce include ea? Ce date pot fi extrase de acolo pentru a determina consumul de energie al clădirii, cum gestionează deșeurile compania de catering? Toate aceste lucruri contribuie la amprenta de carbon a unei companii.

Cum folosiți datele pentru a le oferi clienților ceea ce doresc?

Clientul vine și ne spune că urmează să-i expire contractul de închiriere în x ani și cam câți angajați crede că va avea la momentul respectiv. Analizăm clădirea în care este acum, ce alte clădiri mai deține acel proprietar, dacă există presiuni pe anumite spații, cine sunt ceilalți chiriași – acestea sunt datele imobiliare obișnuite. Apoi, trecem la oameni, care reprezintă partea cea mai interesantă.

Ne uităm în companie – cum interacționează angajații cu spațiul actual și ce și-ar dori pe viitor? Vor un loc unde să stea în liniște pentru a lucra sau vor să facă asta acasă și să vină la birou pentru colaborare și învățare? Întrebăm oamenii ce vor de la spațiul de birouri, dar și cum vin la birou – cu transportul în comun, cu bicicleta, vin mai mulți cu o mașină etc.? O mutare de 5 km poate însemna pentru cineva că, în loc să meargă 15 minute cu bicicleta, va fi nevoit să facă peste o oră, deci va renunța să facă asta.

Apoi, ne uităm la disponibilitatea de talente din zonă. Mutarea într-o altă parte din oraș poate aduce o companie mai aproape de angajații pe care îi vizează. Sigur, acolo poate fi deja prezentă concurența, deci e riscant, dar poate fiind aproape de oameni devii atractiv pentru ei. Toate acestea sunt date.

Acum zece ani, dacă îmi cerea cineva să-i găsesc un spațiu de birouri în București, sunam la biroul de aici, spuneam de câți metri pătrați am nevoie și gata. Folosind însă toate datele despre care am vorbit, poți găsi acele zone și clădiri cu adevărat valoroase pentru clientul respectiv. Rezultă mai puține opțiuni, dar mult mai relevante pentru businessul tău.

Cum se adaptează spațiile de birouri după schimbările radicale aduse de pandemie?

Treptat, unele companii și-au chemat oamenii înapoi la birou, altele au lăsat la atitudinea angajaților revenirea. Eu nu cred că acesta este viitorul. Lucrul remote a dus la pierderea învățării organice din companie, când stai lângă cineva mai experimentat și vezi cum face lucrurile.

Dar angajatorii nu mai pot avea pur și simplu birouri ca înainte, și să se aștepte că oamenii vor veni acolo. Spațiile trebuie proiectate altfel. Nu este vorba despre mici trucuri, cum ar fi cafea sau sucuri gratis, ci despre oferirea unor motive reale pentru ca oamenii să vină la birou. Trebuie ca venirea la birou să merite timpul petrecut în trafic. Eu locuiesc la o oră și jumătate de biroul meu din Londra și vin acolo patru zile pe săptămână pentru că-mi plac interacțiunile cu colegii, cu clienții, cu toată lumea. Aș putea câștiga trei ore pe zi, dar nu învăț nimic așa. Sigur, aș putea fi mai productiv lucrând de acasă și am zile doar cu call-uri și scris rapoarte, când nu mai merg la birou. Dar lucrul în echipă are nevoie de o bază fizică. De aceea, este nevoie să creăm spații care să încurajeze oamenii să vină acolo. Atenție, nu este nevoie doar de zone pentru colaborare și de întâlniri pentru clienții care vin, ci și de spații separate, private, pentru lucrul individual, call-uri importante și confidențiale.

Proprietarii au fost nevoiți să regândească felul în care organizează spațiile pentru aceste noi realități. Apoi, spațiile de birouri și zonele din jur trebuie să ofere o soluție și pentru lucrurile pe care le puteam face lucrând de acasă – magazine pentru shopping, sală de sport, restaurant pentru prânz, săli de welness, săli pentru părinți, centre de educație și așa mai departe.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 381 (16 martie – 16 aprilie 2024). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.