Izolați în clădiri bolnave

Izolați în clădiri bolnave

Reading Time: 3 minute

Locuințele din România sunt cele mai aglomerate din Uniunea Europeană, iar cele mai multe dintre ele au nevoie de reparații pentru un nivel decent de confort. Aceasta era situația în care au fost surprinși românii când au fost forțați să stea în case din cauza crizei COVID-19.

Peste 17% din populaţia Uniunii Europene trăiește în locuințe supraaglomerate, adică numărul camerelor era insuficient comparativ cu numărul membrilor din gospodărie, pe primul loc în rândul statelor membre fiind România, unde aproape jumătate din populaţie (46,3%) locuiește în gospodării supraaglomerate, arată cele mai recente date Eurostat privind condițiile de locuire.

Statisticile europene arată că rata de supraaglomerare a scăzut uşor în ţările unde această problemă este cea mai gravă, cele mai mari progrese fiind înregistrate în Polonia unde rata de supraaglomerare a scăzut cu 1,3 puncte procentuale. În cazul României, rata de supraaglomerare a scăzut de la 47% în 2017 până la 46,3% în 2018.

Repartiţia pe grupe de vârstă arată că ponderea tinerilor şi a copiilor care trăiesc în locuinţe supraaglomerate este mult mai mare decât cea a persoanelor vârstnice.  Datele privind subocuparea locuințelor arată că aproape trei sferturi din populaţie trăia în locuinţe subocupate în Malta (73,4%), Irlanda şi Cipru (ambele cu 71,4%). În schimb, doar 7,3% din populaţia României trăia în anul 2018 în locuinţe subocupate, adică locuinţele sunt considerate prea mari pentru necesităţile celor care locuiesc în gospodăriile respective.

Case vechi, neizolate termic

7 din 10 români voiau să își îmbunătățească condițiile în care locuiau și plănuiau proiecte de reparare și consolidare a locuințelor în următorii cinci ani, potrivit unui studiu dat publicității anul trecut de Asociaţia Băncilor pentru Domeniul Locativ din România (ABDLR), realizat de IRSOP. Mai mult, 32% dintre români voiau să demareze în următoarele 12 luni astfel de proiecte de îmbunătățire a locuințelor.

Totodată, datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că aproape jumătate din populaţia oraşelor locuieşte în imobile mai vechi de 34 de ani. Procentul este mai mare la persoanele cu venituri mici.

Cele mai mari probleme pe care românii ar fi vrut să le remedieze pentru a-și îmbunătăți confortul locuințelor erau: zugrăvit şi vopsit (34%), spațiu mai mare (25%), izolare termică mai bună (24%).

În populația urbană, 20-65 ani cu venit stabil, 72% au cel puțin o urgență locativă, iar 59% au mai mult de două urgențe potrivit studiului IRSOP.

Una din patru gospodării are spațiu insuficient, iar una din cinci gospodării are probleme de etanşeitate sau necesită consolidare antiseismică. Totodată, între 12% şi 16% din totalul gospodăriilor urbane au nevoie de înlocuiri sau reparații majore la diferitele categorii de instalații.

Dincolo de aspectul estetic, locuințele învechite și aglomerate ne pot îmbolnăvi. Sindromul Clădirii Bolnave este recunoscut de Organizația Mondială a Sănătații ca fiind un grup de simptome, fără o cauză clară, asociată cu calitatea precară a parametrilor de confort în clădiri. Deși cauzele nu sunt clare, numeroasele cercetări care s-au făcut în acest sens au depistat o serie de factori de risc, majoritatea subsumându-se calității deficitare a aerului, dar nu numai.