Iulia Buciuman, HUMANISTIC: „Sfatul meu pentru antreprenori este să își creeze spațiul și timpul pentru a gândi strategic”

Iulia Buciuman, HUMANISTIC: „Sfatul meu pentru antreprenori este să își creeze spațiul și timpul pentru a gândi strategic”

Într-o lume VUCA, a instabilității din piață, problemele antreprenorilor devin din ce în ce mai complexe, iar soluțiile necesită o flexibilitate mentală foarte mare. Astfel, tot mai mulți antreprenori apelează la coaching.

Iulia Buciuman, Executive coach și co-fondator HUMANISTIC ne-a explicat cum poate ajuta coaching-ul antreprenorii și ce schimbări a adus pandemia pe piața de coaching.

Cum a fost perioada de pandemie pentru tine, ca executive coach? Ce schimbări a adus pandemia în piața de coaching?

Piața de coaching a crescut în timpul pandemiei și această creștere se poate vedea și acum, post-pandemie. Tot mai multe companii și lideri înțeleg importanța coachingului ca metodă de dezvoltare persoanală pentru a crește sau a își stabiliza afacerea. Dacă acum 7 – 5 ani executive coaching-ul era un instrument exclusivist și scump, destinat nivelului C din multinaționale sau din companiile antreprenoriale, cu profitabilitate foarte mare și lideri excentrici, zilele acestea coachingul este implementat la toate nivele de management și non-management. Metoda urmărește creșterea agilității și a vitezei de implementare a unor transformări sau este folosită pentru dobândirea de claritate și pentru conectarea la motivația intrinsecă. Cum s-a ajuns la această popularizare a coaching-ului?

Datorită lumii VUCA, a instabilității și incertitudinii din piață, problemele noastre devin din ce în ce mai complexe, iar soluțiile necesită o flexibilitate mentală foarte mare. Să mă gândesc în aceeași zi la probleme de aprovizionare care par că nu au o rezolvare, la cele de extindere a business-ului, ca tot în aceeași zi să îmi pun problema costurilor, poate fi copleșitor pentru un lider. În sesiunile 1:1 coachee-ul își perfectează mentalitatea și scurtează calea până la soluții. În sesiuni se crează un spațiu de gândire și de provocare în care încep să apară soluții inedite. Iar câștigul pe termen lung este că acestă metodă, coaching-ul, îți dezvoltă gândirea creativă și abilitatea de rezolvarea a problemelor.

În ultimul timp eu personal mă întâlnesc în sesiunile de coaching cu antreprenorii români în jurul a două subiecte: 1. cum fac să cresc responsabilitatea oamenilor din echipă; 2. cum fac să renunț la control și să găsesc o metodă prin care să fiu mai strategic, depunând mai puțin efort. E fantastic câte soluții îți găsesc aceștia după nici 4 sesiuni și cât de concret și simplu se lucrează în antreprenoriatul românesc prin coaching!

La aceste teme se mai adaugă teme mai grele ce țin despre demotivare, neîncrederea în afacere, dorința de sens, acel „pentru ce” fac anumite lucruri. Sunt antreprenori care au teama că se plafonează, alții care învață să pună limite – clienților, partenerilor sau chiar lor înșiși când se simt dezechilibrați personal.

Cum și când a luat naștere ideea din spatele Humanistic și de ce ați ales antreprenoriatul în domeniul HR?

Mulțumesc de întrebare! Zilele trecute participam la un interviu și am aflăt că marea majoritate a antreprenorilor români încep un business total non-strategic. Adică din pasiune. Din dorința de a duce ei la nivel personal un alt fel de viață. Pentru mai multă libertate, să fie în consens cu valori personale pe care nu le întâlneau ca angajați. Pe de altă parte, în alte țări, antreprenoriatul începe strategic: cu finalul în minte. Cum fac exit? Care este afacerea care mi-ar aduce cel mai mult… și aici fiecare completează. Ce resurse am, ce pot obține cu efort mic?

Iar noi, ca români, am dezvoltat Humanistic din pasiune și din dorința de a aduce diferența pe o piață în care era nevoie de creativitate și inovație: cea de resurse umane. În 2015, când noi am plecat din multinaționale pentru a începe această afacere, piața era împărțită în soluții importate de tip franciză, produse „de pe raft” pe care le cumparai la kil din dorința de a fi sigur că e o soluție bună. Ce am făcut noi este că am mizat foarte mult pe a crea parteneriate cu clienții noștri prin care să îndrăznim mai mult. Să îi ajutăm să fie mai curajoși. Și am folosit expertize complementare pentru a veni cu soluții complete. De exemplu, programele noastre de dezvoltare au inclus servicii de consultanță, marketing intern, comunicare internă, învățare experiențială, training, workshop, coaching. Așa ne-am diferențiat și acesta a fost narativul nostru.

Care sunt planurile pe care le aveți pentru Humanistic?

Humanistic este acum într-o expansiune accelerată pentru a susține companiile în procesul lor de învățare și adaptare constantă. Punem accent pe abilitățile viitorului, prin care înțelegem atât cele ce țin de relaționare profund umană, cât și cele de abilități digitale. În următorii ani vom depăși granițele europene și vom continua să găsim modalități creative de a susține antreprenori în educație și training de peste tot din lume. În România putem afirma că suntem compania cu cea mai mare expertiză în adaptarea și testarea soluțiilor de învățare a adulților. Această dorință constantă de a fi mereu cu un „twist” ne-a dezvoltat una dintre cele mai mari competențe în piață. E adevarat că adaptarea și inovarea constantă este și obositoare, dar putem spune că acum înțelegem ce funcționează și ce nu în programele de dezvoltare a adulților. Acest set de cunoștințe dorim să îl oferim tuturor celor care doresc să lucreze cu noi pentru că împreună, indiferent de domeniu, de cultură și de șansă să construim un viitor darnic pentru generațiile viitoare. Împreună.

Care sunt principalele tendințe pe piața de HR din România și ce sfaturi ai pentru antreprenorii mici și mijlocii? De ce? 

Aș vrea să spun că piața de HR e preocupată de trendurile viitorului, dar adevărul este că nu este. HR-ul este și va fi mereu foarte afectat de agenda liderilor din organizație, iar dacă liderii nu sunt vizionari și  acționează din „ce nu se mai poate” și nu din „ce se va putea”  și HR-ul va fi nevoie să se adapteze la acest discurs. Ce vreau să spun cu asta? E că agenda HR-ului va fi în primul rând procupată de a atrage talentul în organizație. Acțiunile de Employer Branding vor fi mereu pe agendă și va fi nevoie de angajați și de acțiuni concrete pentru a îi atrage și a îi integra. Tot în agenda de zi cu zi este și va rămâne dezvoltarea managerilor din organizație pentru a îi ajuta să gestioneze performanța, dar și motivația angajaților care sunt în „je m’en fiche” sau „silent quitting”. Acestea sunt doar două exemple ale preocupărilor imediate ale HR-ilor, ale pieței. Fiind o perioadă grea, multe organizații se gândesc la cum să își protejeze angajații de tăierile de costuri, cum acoperă inflația prin creșteri salariale. Așadar, am putea spune, cel puțin aparent, că nu e o perioadă foarte bună pentru ca HR-ul să se uite la trenduri.

Dar dacă întrebarea ar fi care ar trebui să fie prioritățile HR-ului, total contra-intuitive cu această perioadă, eu aș spune că ar trebui să se gândească la redesign organizațional: cum ar trebui să se schimbe organizațiile pentru a avea o viteză mai mare de reacție; cum integrăm în organizație noi forme de colaborare, cum vorbim despre sens și motivație, ce facem pentru a crea sentimentul de „împreună” și de a ne responsabiliza în fața muncii, cum analizăm joburile care vor dispărea prin apariția tehnologiei și cum profităm la maxim de tehnologie și de recalificarea angajaților? Cum contribuim la o lume mai bună? Cum integrăm piețe emergente și echipe multiculturale?

Toate aceste răspunsuri nu vor apărea de la companii multinaționale care sunt ghidate din afara țării. Ci inovația și răspunsul la întrebările de mai sus mă aștept să vină de la noua generație de antreprenori români care își dau libertatea de a gândi global. Tot acești antreprenori sunt și cei care își asumă politicile de Resurse Umane ca fiind ale lor, nu ale unui angajat sau ale unui departament.

Sfatul meu pentru antreprenori este să își creeze spațiul și timpul pentru a gândi strategic. Să învețe să se relaxeze pentru a deveni creativi. Să se conecteze cât mai mult cu trenduri, oameni, pentru a face ping-pong de idei. Și să nu mai creadă în a fi lideri solitari.