Reading Time: 5 minute
Discuțiile în contradictoriu și conflictele cu colegii de birou sunt inevitabile – chiar și în mediile de lucru sănătoase. Oricât de bine ne-am înțelege, în general, cu ceilalți, tot ni se poate întâmpla să nu fim de acord pe diferite teme – cu un grad de importanță mai mic sau mai mare pentru noi. Acest lucru se întâmplă pentru că suntem oameni diferiți, cu nevoi, perspective și experiență de viață diferite.
de Irina Ciureanu
De cele mai multe ori, conflictele sunt o consecință a diferențelor dintre noi și colegii noștri. Suntem tentați să le privim cu reticență sau câteodată să ne speriem de apariția lor. Dar îți propun o schimbare de perspectivă: cum ar fi dacă, în loc să te raportezi la conflicte ca la ceva negativ, le-ai privi cu o doză de curiozitate? Gestionate cu empatie și maturitate emoțională, conflictele se pot transforma într-o oportunitate de creștere personală și relațională. Mai mult, ele pot contribui la un mediu de lucru armonios, bazat pe respectarea și aprecierea diferențelor dintre oameni.
Conflictele pot deveni constructive în momentul în care înțelegem și respectăm diferențele dintre noi
Putem să ne schimbăm perspectiva asupra conflictelor doar în momentul în care privim diferențele dintr-un nou unghi. În loc să ne raportăm la ele ca la ceva ce ne separă, ne dezbină – ca oameni, ca echipă -, putem deveni curioși să le descoperim, să le înțelegem și chiar să le prețuim.
Aceasta este etapa în care și obiectivul conflictului se schimbă: nu mai căutăm să-i demonstrăm celuilalt, cu orice preț, că noi suntem cei care au dreptate, ci căutăm să găsim împreună o soluție avantajoasă pentru amândoi. Cu alte cuvinte, nu ne mai impunem punctele de vedere, ci învățăm să le ascultăm pe ale celorlalți, să le înțelegem și să vedem în ce punct ne putem intersecta. Negociem cu empatie, din dorința de a avea o colaborare profesională umană, în care fiecare dintre noi se simte văzut, ascultat și respectat.
La nivel teoretic, lucrurile par destul de clare și simple. Ce putem face concret, însă, ca să ne certăm sănătos cu colegii de birou? Cum anume putem aborda conflictele din viața profesională de zi cu zi, astfel încât să avem relații armonioase și cu sens? În primul rând, este important să înțelegem că felul în care ne certăm nu se schimbă peste noapte. El cere exercițiu conștient și activ, cu atât mai mult dacă până acum am privit conflictele ca pe o oportunitate de a „demonstra că avem dreptate” sau, dimpotrivă, le-am evitat.
Pași concreți pentru a te certa sănătos cu colegii de birou
Indiferent de situația în care te regăsești, pașii următori pot fi un bun punct de pornire
- Comunică deschis, cu respect și empatie. Fie că exprimi o problemă sau o neînțelegere în fața unui coleg de echipă sau a managerului, e important să-l faci pe celălalt om să se simtă văzut, ascultat și respectat, chiar dacă sunteți în dezacord. Acest lucru îl poate ajuta să rămână calm și să te asculte, la rândul său. În schimb, dacă ridici tonul, faci reproșuri, îl întrerupi tot timpul sau pur și simplu nu-i dai spațiu să-și exprime opinia, există riscul ca discuția în contradictoriu să devină tensionată. Atenție: faptul că îl asculți activ pe celălalt nu înseamnă că ești obligatoriu de acord cu punctul său de vedere, ci că îl tratezi cu respect și empatie.
- Alege momentul potrivit pentru o astfel de discuție. Amânarea sau evitarea la nesfârșit a conflictelor nu este nicidecum o soluție dezirabilă, pentru că duce la acumularea sau la adâncirea frustrărilor. Pe de altă parte, dacă emoțiile te copleșesc sau dacă celălalt este într-o stare tensionată, te încurajez să amâni momentul discuției. În felul acesta, te asiguri că-ți expui punctul de vedere cu maturitate emoțională, din rolul de adult (și nu din cel de „copil revoltat”, spre exemplu). În plus, îți crești șansele de a fi auzit(ă) cu adevărat de persoana cealaltă.
- Concentrează-te pe expunerea problemelor, și nu pe criticarea persoanelor. Majoritatea discuțiilor în contradictoriu degenerează pentru că intrăm în rolul de copii răniți, care îi critică, judecă, atacă pe ceilalți, lucru care stârnește o reacție similară din partea interlocutorilor. „Tu întârzii mereu când am nevoie de tine”, „Îmi trimiți e-mailuri cu informații greșite, așa faci de fiecare dată”, „Faci glume proaste de față cu toată lumea, nu poți fi niciodată serios” – iată doar câteva exemple de etichetări și atacuri la persoană. În locul acestei abordări, îți recomand să te concentrezi pe expunerea situațiilor – spre exemplu, poți spune: „Simt furie când primesc e-mailuri cu informații eronate sau trunchiate. Faptul că primesc astfel de e-mailuri îmi activează anxietatea și îmi consumă timp, pentru că mă aflu în situația în care trebuie să le verific. Am nevoie de la tine să acorzi mai multă atenție e-mailurilor și să le verifici înainte de a mi le trimite, astfel încât să pot lucra și eu mai eficient și cu calm.”
- Găsiți împreună soluții avantajoase pentru ambele părți. Obiectivul unui conflict nu este „desemnarea unui singur (punct de vedere) câștigător”, ci găsirea unei soluții confortabile pentru părțile implicate. Pentru asta însă, este esențial să identificați împreună punctele comune de la care să plecați – lucru posibil doar dacă vă ascultați reciproc, cu atenție, pe parcursul discuției. De exemplu, dacă persoana cealaltă obișnuiește să întârzie, iar asta îți afectează și ție workflow-ul, îi poți spune: „Am nevoie de la tine să vii la timp, ca să începem să lucrăm la ora stabilită. Înțeleg că e posibil să existe în viitor situații speciale în care să întârzii, dar vreau ca ele să fie rare și să mă anunți, în prealabil, când apar.”
Soft skill-uri esențiale pentru conflicte sănătoase și eficiente
Felul în care te cerți presupune să-ți antrenezi anumite soft skill-uri. Potrivit psihologului Marsha Linehan, eficiența unei discuții în contradictoriu depinde, pe de o parte, de skill-uri care țin de atingerea obiectivelor; pe de altă parte, de skill-uri relaționale. Iată care sunt acestea, dar și un exemplu concret care îți arată cum le poți valorifica:
- Descrie situația. Concentrează-te pe fapte. Încearcă să privești lucrurile obiectiv și să nu judeci: „Lucrez în această companie de 2 ani, am primit feedback pozitiv de fiecare dată, inclusiv de la manager, însă în tot acest timp nu am beneficiat de o mărire de salariu.”
- Exprimă clar situația și emoțiile asociate cu ea: „Ținând cont de rezultatele obținute și de feedbackul pozitiv primit în ultimii 2 ani, consider că merit o mărire de salariu.”
- Spune concret ce nevoie ai, dar și ce efecte pozitive ar avea îndeplinirea ei. Nu te aștepta ca interlocutorul tău să ghicească sau să presupună. Exprimă-ți nevoia în mod asertiv și empatic: „Doresc o mărire de salariu. Un salariu mai mare m-ar motiva și mai mult. Aș simți că munca și rezultatele mele sunt cu adevărat apreciate.”
- Concentrează-te pe obiectivul discuției. Nu uita de scopul tău, chiar dacă interlocutorul poate deschide alte subiecte: „Îmi doresc să revenim la solicitarea mea inițială – și anume, mărirea de salariu. Este o nevoie importantă pentru mine.”
- Păstrează-ți o atitudine calmă și încrezătoare – acest lucru te ajută să-ți crești șansele de reușită.
- Fii deschis(ă) la negocieri: „Înțeleg că acum nu pot primi o mărire de salariu, deoarece bugetul companiei a fost deja stabilit pentru acest trimestru. În acest context, pentru mine este în regulă să primesc mărirea începând cu prima lună a trimestrului viitor.”
3 idei esențiale cu care să rămâi din acest articol
- Conflictele cu colegii de birou pot fi o oportunitate de creștere și de dezvoltare a relațiilor profesionale, dacă le gestionați împreună cu maturitate emoțională.
- Nu-ți poți schimba instant felul în care abordezi conflictele. În schimb, o poți face prin exercițiu practic, zi de zi. Pașii prezentați în prima parte a articolului sunt un bun punct de pornire.
- Dacă simți că este dificil să-ți schimbi, pe cont propriu, modul de abordare a conflictelor la birou, poți apela la un mediator cu experiență în gestionarea situațiilor conflictuale între colegii de muncă.
Irina Ciureanu este mamă, psiholog și psihoterapeut cu multiple formari și specializări, precum și unul dintre puținii terapeuți AEDP (Accelerated Experiential Dynamic Psychotherapy) din țară, metodă care aduce împreună teoria emoțiilor și a atașamentului, cercetările neuroștiințifice și tehnicile de conectare la corp. Irina a lucrat peste 15 ani în mediul corporate, ca psiholog de business și manager de resurse umane, iar astazi sustine traininguri pe teme de psihologie în organizații. De asemenea, ea își împărtășește perspectivele psihologice, idei din cărțile de specialitate pe care le citește, dar și opiniile personale, pe pagina sa de Facebook: „Mai multă psihologie”.