Ionuț Dumitru, Raiffeisen Bank: Semne bune bugetul are

Ionuț Dumitru, Raiffeisen Bank: Semne bune bugetul are

Bugetul anului 2021 dă semnalul începerii procesului de consolidare bugetară, dar sistemul bancar este de data aceasta parte a soluției și nu parte a problemei, ca în criza financiară. Prin urmare, avem o fereastră de oportunitate de 2-3 ani în care putem face progrese rapide în materie de reforme dacă există voința politică necesară, spune Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank.

Cum arată bugetul acestui an și cum am putea crește veniturile?

Bugetul anului 2021 are o serie de aspecte pozitive. În primul rând, dă semnalul începerii procesului de consolidare bugetară, proces ce se va întinde pe mai mulți ani pentru a putea reveni cu deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2024.

În al doilea rând, proiecția bugetară pare a fi una realistă pe partea de venituri bugetare, fiind chiar posibil ca execuția bugetară să aducă venituri mai mari, mai ales în condițiile în care creșterea economică în 2021 ar putea fi mai mare decât cea luată în calcul de către Ministerul de Finanțe.

În al treilea rând, alocarea de resurse însemnate pentru investiții publice este un aspect pozitiv în proiecția bugetară. Investițiile publice masive în special din fonduri UE pot atenua din efectele negative ale consolidării bugetare pe care o avem de realizat în anii următori.

Dacă ne uităm la cheluieli, de unde am putea tăia?

Un punct slab al construcției bugetare în 2021 (dar și al proiecției pe termen mediu) este că ajustarea bugetară se vă face doar pe partea de cheltuieli. Spre exemplu, cheltuielile de personal sunt proiectate să rămână aproximativ aceleași în 2021 și 2022, iar în 2023 și 2024 să crească foarte puțin.

Nu cred că este realist să credem că o ajustare de circa 7 puncte procentuale din PIB a deficitului bugetar până în 2024 se poate face doar pe partea de cheltuieli. Cred că dată fiind dimensiunea ajustării, este nevoie să revedem toate capitolele de cheltuieli și venituri bugetare.

Pe partea de cheltuieli este destul de clar că salariile în sectorul public trebuie ținute pe loc sau să aibă o creștere foarte modestă o perioadă mai lungă de timp. Reducerea cheltuielilor ca procent din PIB nu se poate face însă fără o reformă profundă a administrației publice, o revizuire a schemei de salarizare (în primul rând bonusurile trebuie clar revăzute), a sistemului de pensii (în special prin revenirea la principiul contributivității), trecerea la achiziții centralizate etc.

Pe partea de venituri bugetare, trebuie să facem eforturi hotărâte și rapide pentru digitalizarea administrației fiscale pentru a crește colectarea taxelor și impozitelor. În plus, trebuie revăzut codul fiscal în ansamblu și lărgită baza de impozitare prin eliminarea excepțiilor și a sistemelor preferențiale de taxare.

Cum vedeți evoluția economiei românești în următoarea perioadă? Care sunt vulnerabilitățile?

Dacă criza sanitară va fi ținută sub control, sunt șanse mari ca economia globală să aibă o revenire rapidă în 2021. Ne-am actualizat recent proiecția de creștere economică pentru România de la 4,2% în 2021 la 5,2%. Rămân încă incertitudini mari legate de evoluția pandemiei și de modul în care aceasta va influența evoluția economiei globale. România trebuie însă să gestioneze bine criza sanitară și procesul de vaccinare, dar și să demareze reforme structurale profunde în economie. Avem o fereastră de oportunitate de 2-3 ani în care putem face progrese rapide în materie de reforme dacă există voința politică necesară.

Cum a evoluat sectorul bancar în primul an al pandemiei? Care au fost schimbările benefice?

Cred că sistemul bancar a intrat în criza COVID-19 mult mai bine pregătit decât a intrat în criza financiară. Toți indicatorii de stabilitate financiară arată mult mai bine acum decât acum 12 ani. De data aceasta sistemul bancar este parte a soluției și nu parte a problemei, ca în criza financiară. Capitalizarea este foarte înaltă și lichiditatea este abundentă, băncile fiind astfel pregătite să crediteze economia. Cred că un lucru pozitiv este și faptul că statul a venit cu scheme de garantare extinse, în special pe segmentul de IMM. În ansamblu, cred că sistemul bancar s-a adaptat destul de bine la condițiile dificile create de pandemie.

Cum va evolua rata creditelor neperformante?

Rata creditelor neperformante a evoluat nesperat de bine până acum. Rămâne de văzut însă cum va evolua calitatea portofoliilor de credite după ce vor expira moratoriile publice și private. Dacă economia își va reveni rapid, cred însă că riscul deteriorării semnificative a portofoliilor de credite va fi mult diminuat.

Accelerează criza COVID-19 consolidarea sectorului bancar local?

Cred că procesul de consolidare va continua și probabil va accelera dată fiind nevoie de investiții masive în digitalizare și presiunea pe eficiență.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 352 (1 – 30 aprilie 2021). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.