Ionuț Bălan: Economic ar fi trebuit să aderăm la Statele Unite, nu la Uniunea Europeană

Reading Time: 3 minute

De ce modelul de dezvoltare care ar trebui să fie adoptat de România este cel american, cu piețe și capitaluri, nu cel din Germania, care se bazează pe capitalizarea forțată.

de Ionuț Bălan

Atunci când ne uităm la o Europă în care băncile încep să semene până la confuzie unele cu altele, pentru că plafonul de garantare face ca riscul să se diluează la nivel de entitate bancară și să fie judecat sistemic, ne îndreptăm instantaneu atenția către Statele Unite, unde finanțarea vine preponderent de pe piața de capital.

Pe această piață financiară nu se vorbește de credite neperformante, plafoane de garantare și de indicatorul de solvabilitate. Nimeni nu acordă o atenție exagerată faptului că “lucrează” cu banii micul deponent, care economisește – în Europa, reiterez, persoană fizică “garantată” – fiindcă e vorba de resursele investitorilor. Resurse care, în condiții de concurență și maximă transparență, sunt alocate eficient, de către piețe.

Aceasta este societatea capitalistă spre care cred că ar dori să tindă Uniunea Europeană. Dar ce păcat că Uniunea încearcă să regleze administrativ noțiunea de investitor, în loc să lase piața să o facă. Din acest motiv se ajunge ca un deficit bugetar uriaș, precum cel american, să poată fi finanțat, iar dacă n-ar mai putea fi “validat” de piață acesta ar urma să se reducă.

Vreme în care Uniunea Europeană “bancarizată” se raportează la repere artificiale, precum dobânzile directoare și criteriile de la Maastricht. Ducând lucrurile la extrem, se observă, și la nivelul finanțării, aceeași diferență ca între folosirea sistemului metric, o creație artificială franceză, și a sistemului de măsurare anglo-saxon cu picioare, yarzi, inci și mile – bazat, natural, pe “mărimile” corpului omenesc.

Discuția poate continua prin aceea că Germania, de pildă, continua să practice o taxă pe valoarea adăugată mare în cotă standard, dublă cât clasica zeciuială sau dijmă, chiar și în anii când are excedent bugetar. De ce face asta? “Locomotiva” UE nu are piețe la fel de dezvoltate și la fel de multe capitaluri precum Statele Unite, pe care vor să le ajungă din urmă, și atunci își reprimă – prin intermediul taxării – consumul, ca să acumuleze resurse.

Statul german nu își constrânge cetățenii să se abțină de la mâncare, pentru că acolo TVA e foarte scăzută, însă îi obligă să se restrângă de la celelalte cheltuieli ca să poată capitaliza și să exporte pe alte piețe.

Dacă ne gândim bine cam așa proceda și România pe timpul lui Ceaușescu și pe acest model merge și Rusia. Practic, UE conservă un model de administrare socialist, bazat pe restrângerea cererii agregate și pe filosofia că nu e neapărat nevoie să îți dezvolți piețele ca să creezi capital. De aceea, țările UE practică rate mari de TVA. Spre deosebire de SUA, unde impozitul pe consum fie e redus, fie lipsește – în funcție de stat.

România, chiar și după revenirea la nivelul de TVA dinainte de criză, are o cotă standard similară cu aceea din Germania, ceea ce înseamnă că reprimă consumul. E drept că pe fondul unei productivități scăzute.

Da, numai că în contextul în care nu stimulează piețele și capitalurile, nici nu poate spera la o creștere a productivității. Și la noi guvernele, în loc să capitalizeze precum nemții sau danezii, mai au și obiceiul să cheltuiască prostește.

Iar din ceea ce se prefigurează mai departe, nimic n-ar arăta că se schimbă paradigma și că trecem de la reprimarea unui consum dependent de importuri la realizarea unei producții interne de bunuri – încurajată de investiții și piețe.

Adică nu dorim să ne schimbăm abordarea, de la limitarea cererii agregate la generarea unei oferte autohtone, care să substituie mărfurile din afară, cele mai multe provenite din UE.

Concluzia e clară. Modelul sănătos de dezvoltare, care trebuie să fie adoptat și de România, e cel american, cu piețe și capitaluri, nu cel din Germania, care se bazează pe capitalizarea forțată. Această din urmă e o rețetă socialistă pe care am mai încercat-o. Însă germanii merg totuși pe această cale fiindcă se tem că Statele Unite, având piețe mai dezvoltate, să nu le anihileze eforturile.

Ionuț Bălan este jurnalist independent, fost redactor-șef al revistei “Finanțiștii”, publicist la “Jurnalul Național”, “Săptămâna financiară”, “Piața financiară”, “Curentul”, “Bursa”, “Evenimentul zilei”. Mai multe materiale de același autor găsiți pe www.bloguluibalan.ro.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 362 (18 aprilie – 16 mai 2022). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.