Între miracol și pragmatism

Între miracol și pragmatism

Reading Time: 4 minute

Cum reușește o țară tânără, fără resurse și cu o populație de doar 8 milioane de locuitori, să aibă o economie cu rezultate remarcabile? Lev Drucker, Chief Economist Department, Head of Macro & Forecasting Department al Ministerului de Finanțe, ne-a expus punctele tari, dar și provocările economiei israeliene.

“La început nu aveam nimic. nu aveam resurse și nu aveam nici bani”, începe Lev Drucker povestea despre geneza economiei Israelului. Era etapa inițială, de la formarea statului până la începutul anilor ’70, când au sosit mulți emigranți și singurele resurse veneau din partea Germaniei, după Holocaust, dar a fost o etapă de dezvoltare rapidă, cu creșteri anuale de 10% ale PIB. O istorie economică zbuciumată, cu perioade cu inflație ridicată, dar și cu etape de creștere rapidă, cu strategii construite pe termen lung, bugete multianuale și focus pe susținerea tehnologiei și creșterea productivității.

Cum și-a câștigat Israelul renumele de Startup Nation? A încurajat inițiativele antreprenoriale și a știut să atragă investitori care să finanțeze idei și să le transforme în businessuri profitabile. Un moment important în evoluția economiei Israelului a fost inițierea Yozma, în 1992. Acesta a fost un program care a urmărit atragerea fondurilor de investiții private în Israel și pe care multe țări au încercat să îl copieze.

“Israelul era într-o situație unică – avea multe startup-uri, dar acestea nu puteau supraviețui în lipsa finanțării. Guvernul a urmărit prin acest program atragerea fondurilor de tip venture capital, iar rezultatele au fost extraordinare. A urmat una dintre cele mai rapide creșteri din această industrie, fără precedent în anii ’90”, explică economistul, adăugând că acesta a fost momentul când a început revoluția high tech. Așa a ajuns Israelul să numere 8.300 de startup-uri și să fie recunoscut pentru inovațiile sale din zona de tehnologie.

“Anul trecut investițiile în sectorul high tech au ajuns la 6,5 miliarde de dolari. Sunt cele mai ridicate investiții ale fondurilor de investiții de tip venture capital. Un nivel fără precedent, mai ales pentru o țară de dimensiunea Israelului”, subliniază Lev Drucker.

Tehnologia este motorul economiei israeliene, dar creșterile din domeniu aduc și provocări. La sfârșitul anului trecut, 314.900 angajați lucrau în sectorul high tech. Cam toți cei care puteau să lucreze, spune reprezentantul Ministerului de Finanțe, arătând că cea mai mare provocare este capitalul uman. “Sectorul high tech este foarte mare, dar provocarea este cum aduci angajați din alte sectoare în zona de tehnologie. Nu este deloc ușor, pentru că nu poți lua pe cineva care nu a studiat matematica și să îl pui să facă programare. Pașii se fac gradual și încerci să crești productivitatea fiecărui segment de populație, ca să îi poți aduce mai aproape de sectorul high tech”, explică economistul.

“Focusul este pe productivitate, infrastructură și reducerea birocrației. Productivitatea este cheia. Dacă ați asista la ședințele de guvern, cuvântul productivitate este cel mai des auzit” – Lev Drucker, Head of Macro & Forecasting Department al Ministerului israelian de Finanțe

Tradițional, politicile fiscale s-au orientat spre susținerea exporturilor și a investițiilor, care merg mână, în mână pentru că acele companii care au o productivitate ridicată sunt cele care exportă. Din total exporturi, aproape 50% este exportul de servicii – software și R&D. “Avem Google, Microsoft și alte companii care creează centre R&D în Israel, este un fenomen în creștere”, spune Lev Drucker, adăugând că exporturile performează datorită sectorului high tech. Dincolo de tehnologie însă, Israelul se pregătește să devină exportator de gaze. Dacă acum 10-15 ani, două treimi din producția de electricitate se baza pe cărbune, acum producția de electricitate se bazează pe gaze naturale. “Avem noi zăcăminte care vor intra în exploatare în următorii doi ani, iar producția va merge la export. Exportul de energie va fi game changer pentru Israel”, spune economistul. Este un pas important pentru independența energetică a Israelului și un factor de creștere a productivității în sectoarele industriale tradiționaliste, mai puțin performante acum.

Creșterea economică pentru acest an este estimată la 3,1%. “Focusul este pe productivitate, infrastructură și reducerea birocrației. Birocrația se poate rezolva relativ ușor, infrastructura durează mai mult, dar când vine vorba de capitalul uman trebuie să începi cu școlile și vorbim de perioade de timp diferite. Productivitatea este cheia. Dacă ați asista la ședințele de guvern, cuvântul productivitate este cel mai des auzit”, spune economistul.

Atracție de business

În clasamentul “Doing Business 2019”, realizat de Banca Mondială, Israelul este pe locul 49, în urcare cu 4 locuri față de anul anterior, cu un scor total de 73,23 puncte. Cel mai mare punctaj a fost obținut la capitolul demararea unei afaceri, 92,35 puncte, în creștere ușoară față de anul anterior. Spre comparație, România se clasează pe locul 52, în coborâre cu șapte poziții, iar la demararea unei afaceri punctajul a scăzut la 83,90 (cu 5,77 puncte mai puțin decât în anul anterior).