Interviu cu ambasadorul Romaniei in Belgia, Ovidiu Dranga

Reading Time: 3 minute

Domnule ambasador, cum caracterizati relatiile bilaterale dintre Belgia si Romania? Istoria relatiilor bilaterale se intinde pe mai mult de un secol de acumulari importante, Belgia fiind printre primele tari cu care am stabilit relatii la inceputurile Romaniei moderne. Astazi, relatia cu Belgia are cateva caracteristici care o disting in ansamblul relatiilor noastre bilaterale. In primul rand, sustinem fara rezerve proiectul european, devenit astfel elementul central al dialogului si colaborarii politice. Romania si Belgia sunt printre sustinatorii constanti ai relatiei transatlantice, ai legaturii dintre Europa si Statele Unite, bazata pe solidaritate si echilibru. Ne regasim constant pe pozitii apropiate, daca nu identice, fata de utilizarea metodei comunitare si rolul statelor cu dimensiuni mai mici in adoptarea deciziilor si configurarea agendei europene. Apoi ne leaga o serie intreaga de abordari comune in ceea ce priveste securitatea si apararea. Si in plan economic exista relatii foarte bune, schimburile comerciale intre cele doua tari depasind un miliard de euro anual. Companiile belgiene sunt prezente in Romania in cateva domenii de varf, precum chimie, IT, electronica, logistica, transporturi feroviare, retail. Sub toate aspectele, relatia functioneaza impecabil. Situatia interna a Romaniei prezinta diverse turbulente, fie ele politice, economice, sociale. Cum se vad ele la Bruxelles? Ne apropiem, si din aceasta perspectiva, de normalitate. Romania este privita ca o tara membra a Uniunii Europene, in care viata politica este dinamica, in care oamenii au probleme, usor de observat si in Belgia, dar si in alte tari membre, chiar daca este vorba de tari cu o vechime mai mare in Uniune. Perceptia publica si cea vehiculata in mediile politice si diplomatice de la Bruxelles acopera o plaja larga de nuante, fara stridente care sa ne defavorizeze ori sa ne particularizeze in mod deliberat. Nu am detectat, cel putin pana acum, vreo relatare despre Romania decuplata tendent ios de realitatea din tara, asa cum este ea, cu bune si cu rele. De ce oamenii de afaceri romani nu percep Belgia sau Bruxelles ca pe un loc in care sa vina sa faca business? Din pacate, mediul de afaceri din Romania, cu cateva exceptii, are o reprezentare doar partiala despre Bruxelles ca despre centrul marilor decizii, politice si economice, care determina sau influenteaza agendele nationale, mai ales cele pe termen mediu si lung, de o maniera covarsitoare. Cred ca este momentul sa ne punem problema de ce comunitatea de afaceri din Romania nu are o prezenta adecvata la Bruxelles, in zona pe care uneori ne ferim sa o abordam, zona lobby-ului european. Pierdem prin neprezentare oportunitati uriase. Aici ramanerea in urma a Romaniei este enorma. Nu vad de ce patronatele romanesti dintr-un anumit domeniu, sa zicem cel feroviar, aflat in suferinta, nu si-ar putea infiinta la Bruxelles un birou, prin contributia tuturor si in beneficiul tuturor. S-a cultivat din ignoranta, din rea-credinta sau din reavointa ideea ca lobby-ul este ceva… vinovat. Lucrurile nu stau asa. Prezenta diplomatica este necesara, dar in niciun caz suficienta. Ea trebuie completata de o prezenta substantiala la Bruxelles a oamenilor de afaceri. Trebuie urmat exemplul Uniunii Nationale a Judetelor din Romania, al carei birou deschis in capitala Europei este foarte activ. E mesajul pe care as dori sa il transmit mediului de afaceri si mediului public: veniti la Bruxelles! Stabiliti-va birouri permanente aici care sa ajute la mai buna reprezentare a intereselor si accesul la circuitul mai larg al informatiilor relevante, altele decat cele care sunt vehiculate in presa sau pe canalele oficiale. De ce exista aceasta problema? Pe de o parte, ne lipseste cultura dialogului, a comunicarii reale, cu sens si consecinte practice. Ea se dobandeste prin participare si implicare. Mai este ceva foarte important. Vorbim in continuare in termenii acestia: Uniunea Europeana spune, Uniunea Europeana vrea. Este o mare greseala. Noi suntem parte a Uniunii. Aceste erori sau inadvertent e de limbaj, scuzabile doar prin viteza discursului, ascund, de cele mai multe ori, fie un deficit de cunoastere, fie refuzul subliminal de a accepta o noua realitate. Ne-a convenit statutul de candidat, care presupunea ca altii impuneau reformele, mereu altii erau raspunzatori pentru esecurile noastre. Nu am iesit din logica preaderarii, desi politic si economic operam de aproape un deceniu intr-o alta paradigma. Sa nu uitam ca Romania face parte din cluburi extrem de selecte, cu reguli dure. Prin apartenenta la UE si NATO, care nu sunt organizatii caritabile, ne aflam pentru prima data in istorie, in concertul natiunilor cu un cuvant extrem de greu de spus in evolutia omenirii. Avem poate nevoie de un nou proiect national, menit sa dea sens si finalitate aspiratiilor generat iei pentru care Romania anului 2020 este Romania spiritului intreprinza tor, a optiunilor corecte si a indraznelii strategice.