Au fost scrise multe cărți și create la fel de multe filme care au încercat să prezinte cum va arata viitorul, însă suntem mult mai aproape de a îl cunoaște, odată cu apariția inteligenței artificiale și, mai precis, a inteligenței artificiale generative. Inteligența artificială generativă reprezintă un tip de inteligență artificială care poate genera conținut nou, spre deosebire de sistemele care doar analizează sau acționează în mod static pe baza unui set de date existent.
Un astfel de sistem de inteligență artificială generativă este ChatGPT care, încă de la lansare, a captat atenția întregii lumi, rețelele de socializare și spațiul online fiind inundate cu capturi de ecran, opinii, clipuri video despre cele mai interesante, ciudate ori amuzante conversații ale oamenilor cu ChatGPT.
Ne-am propus să analizăm, pe scurt, implicațiile juridice pe care le presupune utilizarea ChatGPT, însă nu înainte de a prezenta ce este și cum funcționează acesta.
ChatGPT reprezintă un chatbot, respectiv o interfață de comunicare, dezvoltat de laboratorul de cercetare a inteligenței artificiale OpenAI si care este capabil să răspundă solicitărilor utilizatorilor într-un mod conversațional, având capacitatea de a genera un text asemănător cu cel generat de oameni pe baza contextului conversației.
Spre deosebire de alte programe software de tip chatbot, care sunt limitate la o serie de răspunsuri predeterminate, ChatGPT poate genera răspunsuri în mod spontan, permițându-i angajarea în conversații dinamice și variate. Astfel, ChatGPT poate fi utilizat pentru o multitudine de scopuri, de la redactarea rezumatului unei cărți sau compunerea unei melodii (pe baza unei serii de cuvinte indicate de utilizator), până la conversia unui fragment de cod sursă dintr-un limbaj de programare în altul.
Luând în considerare scopurile diverse și capacitatea de a genera de cele mai multe ori un text asemănător cu cel uman, utilitatea ChatGPT, chiar și la nivel de prototip pentru o astfel de tehnologie, este de necontestat. Cu toate acestea, se pune întrebarea în ce măsură conținutul generat de ChatGPT poate fi utilizat în mod legal, dat fiind faptul că acesta folosește pentru generarea răspunsurilor și informații și documente cu privire la care anumite persoane dețin drepturi de proprietate intelectuală.
O parte din informațiile și documentele stocate în baza de date a ChatGPT și utilizate pentru „antrenarea” și mai departe generarea răspunsurilor la solicitările adresate de utilizatori fac obiectul drepturilor de autor, fiind protejate, cel puțin din perspectiva legislației aplicabile la nivel european, împotriva oricărei utilizări neautorizate, cum ar fi reproducerea operei sau realizarea de opere derivate pe baza operei protejate.
Mai mult, având în vedere informațiile și documentele utilizate de ChatGPT, răspunsul generat va conține, de la caz la caz, proporții diferite de material protejat prin drepturi de autor, astfel că orice utilizare a răspunsului generat ar putea fi calificată drept o încălcare a drepturilor titularului informațiilor și documentelor utilizate în acest proces.
Referitor la utilizarea informațiilor și documentelor de către ChatGPT, la nivel european, printre altele, sunt relevante prevederile Directivei privind Dreptul de Autor pe Piața Unică Digitală, care reglementează cu titlu general o limitare privind exercitarea drepturilor de autor pentru „reproducerile şi extragerile din opere şi din alte obiecte protejate accesibile în mod legal în scopul extragerii textului si a datelor”. Cu alte cuvinte, titularii drepturilor de autor nu se pot opune utilizării informațiilor sau documentelor ce sunt accesibile ChatGPT în mod legal în scopul extragerii textului și a datelor.
Cu toate acestea, excepția este aplicabilă doar atât timp cât utilizarea operelor şi a altor obiecte protejate nu a fost rezervată în mod expres de către titularii de drepturi de autor. Astfel, titularii drepturilor pot interzice într-un mod eficient reproducerile și extragerile datelor prin diverse modalități, cum ar fi reglementarea acestui aspect în termenii și condițiile unui website ori utilizarea unui protocol de excludere a roboților de la utilizare.
Similar pentru ipoteza conținutului generat de ChatGPT, în lipsa aplicării unei excepții sau limitări a exercitării drepturilor de autor, utilizatorul se poate expune consecințelor încălcării drepturilor de autor.
Poate fi conținutul generat de un sistem de inteligență artificială subiectul drepturilor de autor? În Europa, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a reținut în mod constant faptul că dreptul de autor „nu se poate aplica decât în cazul unui obiect care este original, fiind o creație intelectuală proprie a autorului său” (a se vedea în special decizia CJUE în cauza de referință Infopaq).
Astfel, în mod constant a fost considerat faptul că o operă poate fi apreciată ca fiind originală doar în măsura în care aceasta reflectă personalitatea autorului său, rezultând astfel că pentru a putea beneficia de protecția conferită de drepturile de autor opera trebuie să reprezinte creația unui autor uman.
De asemenea, în SUA, Oficiul privind Drepturile de Autor precum și instanțele din Australia au declarat expres că o opera poate fi protejată prin drepturi de autor doar dacă este creată de o ființă umană.
Într-o altă abordare, astfel cum a fost prezentat în cadrul articolului „Artificial intelligence and copyright” – publicat în cadrul WIPO Magazine, există o serie de state precum India, Irlanda sau Marea Britanie care recunosc și atribuie drepturi de autor asupra operelor generate cu ajutorul computerelor programatorilor ori persoanelor care au efectuat aranjamentele necesare creării operei.
La nivelul Uniunii Europene, având în vedere cadrul legal aplicabil și deciziile CJUE, în lipsa recunoașterii drepturilor de autor asupra conținutului generat de un sistem de inteligență artificială, subiectul privind titularul acestor drepturi este lipsit de interes.
Luând în considerare avansul tehnologic și evoluția sistemelor de inteligență artificială, rămâne de văzut dacă va fi schimbată paradigma în ceea ce privește operele create cu o intervenție umană minimă ori chiar fără o astfel de intervenție.
Până atunci, este interesant de observat că ChatGPT a fost deja creditat drept co-autor în legătură cu o serie de articole de factură științifică, deși pare că editorii sunt în general de acord că ChatGPT nu îndeplinește condițiile pentru a fi considerat autor dar consideră ca necesară evidențierea faptului că inteligența artificială a contribuit la redactarea articolelor.
Potrivit articolului „ChatGPT – legal challenges, legal opportunities” scris de avocații de la Fieldfisher, întrebat dacă conținutul său poate fi utilizat în mod legal în scopuri comerciale, ChatGPT a răspuns destul de evaziv în sensul în care „în general este legală folosirea conținutului produs de ChatGPT în scopuri comerciale, cu condiția de a avea acordurile si licențele corespunzătoare. […]. Dacă vreți să folosiți conținutul generat de ChatGPT în scopuri comerciale este posibil să fie necesar să obțineți o licență de la OpenAI sau de la titularii de drepturi relevanți, în funcție de circumstanțele specifice ale utilizării.”
Răspunsul ChatGPT pune deci întreaga răspundere privind stabilirea condițiilor în care conținutul generat poate fi utilizat în mod legal de utilizatori pe umerii acestora din urmă.
L-am fi întrebat și noi același lucru, ca să verificăm răspunsul, dar la momentul scrierii acestui articol ChatGPT este prea popular ca să ne răspundă…
Potrivit termenilor și condițiilor de utilizare a produselor și serviciilor OpenAI, în măsura permisă de lege, drepturile deținute de OpenAI asupra conținutului generat folosind, printre altele, ChatGPT, sunt cedate în mod integral utilizatorilor, însă OpenAI își rezerva dreptul de a utiliza în continuare atât conținutul generat cât și conținutul introdus de utilizator, printre altele pentru a își menține și furniza serviciile. Aceiași termeni și condiții prevăd, de asemenea, în mod expres faptul că utilizatorul este responsabil atât pentru conținutul generat de ChatGPT cât și pentru conținutul introdus de utilizator, inclusiv în ceea ce privește asigurarea faptului că aceste conținuturi nu încalcă nicio lege aplicabilă.
ChatGPT reprezintă dovada clară a evoluției inteligenței artificiale și, în ciuda limitărilor și preocupărilor formulate în legătură cu acesta, reprezintă fără doar și poate viitorul în domeniul tehnologiei.
Având în vedere rapiditatea cu care aceste sisteme se dezvoltă și faptul că modalitatea în care inteligența artificială este abordată va defini modul în care vom trai și ne vom desfășura activitatea, este crucial ca organismele competente și autoritățile legislative să adreseze acest subiect într-un mod responsabil și care să ofere în timp util măsuri de protecție adecvate și claritate în ce privește regimul juridic aplicabil.
Ilustrație: 267399583 © Arnon Thaneepoon | Dreamstime.com
Organizația nonguvernamentală Help Autism a lansat prima franciză socială din România, un model de business social inovator, care asigură atât…
Orange România redeschide Palatul Telefoanelor, monument istoric al Bucureștiului, situat pe Calea Victoriei. Scopul Orange este de a reuni echipele…
GARBE Industrial Real Estate GmbH, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori și administratori de proprietăți logistice și industriale, atât în…
Cu puțin timp în urmă am avut un eveniment la Oradea, împreună cu prietena mea Andreea Roșca și cu ceilalți…
În primele două luni de toamnă, numărul turiștilor internaționali care au mers în vacanță în Egipt a crescut cu aproape…
Fundația Culturală Gaudium Animae invită publicul în data de 26 noiembrie, de la ora 19:00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare…