Inovatorul care schimbă lumea

Reading Time: 10 minute

Cu o investiție de mai bine de 10 milioane de franci elvețieni, Mircea Tudor a inaugurat în toamna acestui an, în localitatea elvețiană Saint-Imier, o fabrică în care va mai investi până la sfârșitul acestui an în jur de 30 de milioane de franci. Ținta este o creștere de aproape zece ori a cifrei de afaceri a grupului de companii MB Telecom, până la 100 de milioane de euro.

Dacă ați zburat spre Elveția în ultimii patru ani, sunt șanse foarte mari să fii împărțit același avion cu Mircea Tudor. Acesta nu este pilot sau însoțitor de zbor la o linie aeriană elvețiană, cum ați înclina să credeți după numărul mare de zboruri din ultima perioadă, ci antreprenorul care, în urmă cu mai bine de 25 de ani, a pus bazele grupului de companii MB Telecom, organizația care a construit Roboscan, un sistem de scanare a camioanelor prin radiații gama. Motivul pentru care agenda antreprenorului român este împărțită între Elveția și România este extinderea companiei și multiplicarea businessului la o scală internațională.

“La un moment dat, am simțit că putem să depășim nivelul unei companii locale, că avem o șansă reală de a internaționaliza activitatea”, spune pentru Biz Mircea Tudor, fondatorul grupului de companii MBT, despre decizia de a depăși granițele țării cu propria companie.

După ce a studiat mai multe piețe, printre care SUA, Austria, Franța sau Elveția, Mircea Tudor a ales-o pe aceasta din urmă pentru planul său de extindere. Așa că, în urmă cu patru ani, a înființat în Țara Cantoanelor compania Mircea Tudor Scan Tech, cu care plănuiește să pornească o adevărată revoluție pe piața globală a securității. Inaugurarea fabricii din localitatea elvețiană Saint-Imier a avut loc la începutul lunii septembrie și, deși a trecut aproape neobservată în presa locală, în Elveția nu a fost lipsită de ecouri, fiind o investiție importantă, cu o miză uriașă. Motivul? MB Telecom produce în prezent tehnologii unice în lume și este singura companie de tip IMM într-o piață a securității pe care activează conglomerate mondiale. Compania are în portofoliu o serie de dispozitive care pot scana aeronave, camioane, mașini, ambarcațiuni mici și medii sau containere și este unul dintre cei mai mari integratori de proiecte de securitate transfrontalieră care oferă soluții de securitate pentru aeroporturi, vămi sau porturi.

Până în prezent, antreprenorul a investit 10,3 milioane de franci elvețieni, însă urmează să mai investească în jur de 25-30 de milioane de franci în producția de prototipuri pentru modele noi de scannere astfel încât, la finalul primei faze de investiții, aceasta să atingă 45 de milioane de franci elvețieni. “Sperăm ca până la sfârșitul anului să avem asigurată finanțarea pentru această etapă de investiții în dezvoltare tehnologică, absolut obligatorie pentru a ieși masiv și convingător pe piața internațională. După care deja se profilează nevoia dublării capacității de producție în Elveția, ceea ce înseamnă încă un modul de 30 de milioane de franci, deci ajungem, în final, la o investiție totală de 75 de milioane de franci”, spune Mircea Tudor. Antreprenorul a rezervat deja un teren pentru extinderea capacității industriale și de asemenea plănuiește să mărească și numărul de angajați din Elveția, de la 35 la 100 de salariați, ceea ce înseamnă nu doar o creștere accelerată a capacității, ci și a resurselor umane.

Visul elvețian

Poate vă întrebați de ce a optat antreprenorul român pentru Elveția, o țară cunoscută mai degrabă pentru ciocolată, ceasuri ori costuri mari și nu tocmai pentru tehnică militară. Deși salariul mediu este de 3-4 ori mai mare ca în România, nivelul de impozitare a forței de muncă este mai mic, iar energia, paradoxal, mai ieftină. Mai mult, supra-costurile sunt cu mult mai mici în ponderea proiectului antreprenorului.
Racordarea la toate infrastructurile de facilități publice este aproape imediată și se face prin costurile primăriei locale. Și avantajele nu se opresc aici. Antreprenorul a beneficiat de o primă de instalare, de o plată simbolică față de prețul real al terenului pe care a construit, de un credit pe zece ani fără dobândă, de negocierea regimului de impozitare, în urma căreia a obținut zece ani scutirea de impozit pe profit. Toate acestea reprezintă un paradis pentru orice investitor și au cântărit greu în alegerea Țării Cantoanelor.

“Mai nou sunt pe lista companiilor promovate de guvernul elvețian pentru compensări industriale offset la achiziția de echipamente militare. Nu era încă terminată fabrica în momentul în care ne‑au chemat la discuții și ne-au introdus pe lista companiilor promovate de guvern și, mai nou, vom avem discuții organizate de Ministerul Apărării cu Lockheed Martin, SAAB, Boeing Defense, Space & Security, adică cu toți greii din aviația militară a lumii. Deci este o susținere masivă a guvernului federal prin toate canalele pe care le are prin promovarea gratuită, la export, a produselor noastre. Și aceasta este o diferență majoră între Elveția și România”, continuă antreprenorul, care adaugă că, în 26 de ani de existență, compania sa nu a primit vizita niciunui ministru român, în timp ce în Elveția panglica de inaugurare a fabricii a fost tăiată de ministrul federal al economiei.

Chiar dacă toate aceste avantaje se traduc prin sute de mii de franci elvețieni, poate cel mai important beneficiu pe termen lung pe care îl are antreprenorul român este eticheta “Swiss Made” – Produs în Elveția. Potrivit unui studiu realizat de École Polytechnique Fédérale de Lausanne, citat de Mircea Tudor, prețul cu care se poate vinde pe piața internațională un produs “Swiss Made” este mai mare cu 15% și poate crește, în funcție de industrie, până la 100%, cum se întâmplă în cazul ceasurilor. În domeniul industriei de înaltă tehnologie, unde principalii clienți provin din zona de agenții de stat pentru securitatea aeroporturilor, ori a frontierelor, originea companiei este extrem de importantă, iar România nu este privită tocmai cu ochi buni. “Noi am început să facem promovare internațională de vreo șase ani, numai că în primii ani am constatat că este foarte greu să vinzi tehnologie de vârf în domeniul securității cu origine în România. Era dureros să constatăm asta, dar s-a întâmplat, este o realitate. Și am verificat-o a doua oară în momentul în care am trecut la o carte de vizită elvețiană, cu o identitate elvețiană, cu un produs «Swiss Made», deși în esență vorbim despre absolut același produs, pentru că suntem tot noi cei care l-am creat, l-am gândit și îl fabricăm. A devenit mult mai simplu acum, pentru că există brandul de țară și există un pragmatism al administrației publice, care susține afacerile elvețiene sănătoase și le promovează fără niciun fel de condiție”, precizează fondatorul grupului de companii MB Telecom.

Creșteri explozive

Compania a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de aproape 11 milioane de euro, dar se pregătește în următorii ani pentru creșteri exponențiale ale veniturilor. Pentru anul în curs are deja semnate contracte în valoare de peste 60 de milioane de euro, ceea ce dovedește că strategia de globalizare a antreprenorului este corectă și că piața are capacitatea să absoarbă produsele MBT sau Tudor Scan la o scară mare. Și acesta nu este decât începutul. Pe agenda lui Mircea Tudor se află menținerea tendinței exponențiale și pentru următorii ani, acesta estimând, pe baza unor contracte și discuții actuale, că anul viitor va avea loc depășirea pragului de 100 de milioane de euro. Tudor Scan Tech are o prezență foarte solidă în Egipt, unde a semnat o serie de contracte în valoare de câteva zeci de milioane de dolari cu autoritatea vamală egipteană, și este în tratative foarte avansate cu poșta din statul nord-african pentru un contract de alte câteva zeci de milioane de dolari. Mai mult, Suez Canal Authority, compania de stat care deține, operează și administrează Canalul Suez, a propus un parteneriat de asamblare locală a unor dispozitive de scanare de containere, camioane și autoturisme, o discuție care a evoluat rapid, la care s-au alăturat și alți parteneri din zona guvernamentală, interesați de crearea unui joint venture pentru o linie de asamblare.

Dacă înainte de atentatele din 11 septembrie astfel de dispozitive de scanare păreau mai degrabă un moft pentru guvernele din toate colțurile lumii, încet-încet acestea au conștientizat nevoia de a investi masiv în securitate. La momentul de față, compania românească este în discuții cu administrația centrală din Togo, cu Turcia, Canada, Rusia sau Emiratele Arabe Unite și este pe punctul de a livra un proiect pilot în Thailanda, care va fi urmat de negocierea extinderii contractului și de înmulțirea cu zece a cantităților livrate. În tot acest timp însă, România este absentă de la masa discuțiilor. “Am urmărit declarațiile publice ale ministrului Eugen Teodorovici despre intenția de a redota vama românească cu echipamente de scanare. Sunt ușor surprins că nu ne întreabă nimeni la modul serios nimic, pentru că în mod cert nu există o competență mai solidă decât a noastră în domeniul scanării în România. Suntem de peste 20 de ani în acest domeniu în România, gândim, brevetăm, producem tehnologie”, arată Mircea Tudor.

Compania fondată de acesta este în continuare singura companie de tip IMM din industria de securitate și are o plajă largă de brevete, fără concurență în momentul de față. Motiv pentru care marii competitori curtează frecvent micuța companie românească. L-am întrebat pe Mircea Tudor dacă a primit oferte să vândă din brevete sau, de ce nu, chiar compania și ne-a răspuns fără să stea prea mult pe gânduri că nu trece o lună fără să primească vreo ofertă. Fiind la adăpostul brevetelor de invenție, singura soluție ca marile companii să nu încalce drepturile de proprietate intelectuală ale MBT este colaborarea pe diverse piețe, ceea ce poate deschide alte perspective de afaceri pe viitor pentru compania din România. Una dintre acestea este chiar listarea la bursă.

Rețeta unei extinderi

Antreprenorul este în căutarea unui investitor strategic pentru vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni, iar în momentul de față chiar este în discuții cu două platforme de listare publică, cu Euronext și cu Bursa de Valori din Londra, pentru un IPO într-un orizont de doi ani. Dacă Bursa de Valori din Londra are o acoperire globală și poate intermedia tranzacții din toată lumea, nu este specializată pe tehnologie, în timp ce Euronext este o piață de capital mai restrânsă, dar cu avantajul că are cumpărători cu apetit pentru acțiuni din zona companiilor intensiv tehnologice. Deși nu a luat încă o decizie, antreprenorul spune că ar prefera mai degrabă un investitor strategic din domeniu, nu un fond de investiții, mai ales că nu duce lipsă atât de finanțare, cât de capacitatea de lobby în marile proiecte strategice de securitate din lume, iar un fond de investiții nu are această putere.

Planurile de dezvoltare ale antreprenorului român nu se opresc aici. La scurt timp după ce a prezentat soluția de securitate dezvoltată de companie Organizației Internaționale a Aviației Civile (ICAO), o entitate a Națiunilor Unite cu cartierul general în Montreal (Canada), s-a luat în calcul adoptarea unei reglementări globale obligatorii pentru utilizarea metodei de clearing al avioanelor sub amenințare cu bombă la bord. Dar cum ICAO nu poate genera prin lege o piață pentru un monopol, condiția impusă de aceștia a fost ca Tudor Scan Tech să licențieze încă doi producători, care să realizeze dispozitivul de scanare de avioane ca producători independenți. “Cu alte cuvinte, să facem două transferuri de tehnologie către doi parteneri industriali”, explică Mircea Tudor. “Foarte probabil unul va fi în SUA sau în Canada și al doilea în Asia, în China sau în India, care sunt piețe cu un potențial mare de absorbție, dar și cu potențial industrial semnificativ, în ultimele decenii dezvoltându-se spectaculos”, adaugă inventatorul. O piață de o asemenea dimensiune nu va putea fi satisfăcută foarte ușor chiar și de trei producători, motiv pentru care Mircea Tudor ia în calcul dublarea capacității industriale proprii, pe lângă vânzarea a două licențe ca să satisfacă condițiile ICAO. Dar Tudor Scan Tech nu este obligată să se limiteze doar la doi producători. În funcție de evoluția și de conjunctura pieței internaționale, antreprenorul poate vinde trei sau chiar patru astfel de licențe.

Pariu pe inovație

Dacă vă întrebați cum a reușit un antreprenor român să ajungă la aceste performanțe, să lupte de la egal la egal cu giganți multinaționali dintr-un domeniu extrem de competitiv precum cel al securității și, mai ales, să facă astfel încât soluția sa să fie luată în calcul pentru implementarea obligatorie în întreaga lume, aflați că secretul inventatorului este accentul permanent pe care îl pune pe cercetare și dezvoltare. Mircea Tudor investește masiv în R&D. Antreprenorul a pus bazele Centrului Est-European pentru Cercetare Aplicativă Interdisciplinară, care acoperă un spectru foarte larg de câmpuri de cercetare, printre care fizică nucleară, electronică industrială, automatizări sau acționări hidraulice.

Mai mult, oricât de complexe ar fi scannerele produse de companie, toate subcomponentele tehnologice sunt dezvoltate intern, ceea ce nu este tocmai uzual în domeniul cercetării. Aceste dispozitive de scanat conțin softuri de operare cu inteligență artificială și algoritmi de recunoaștere automată a unor clase de materiale, care ajută operatorii să descopere cu rapiditate ceea ce caută, fără să fie nevoie de un timp prea mare de analiză. Ca să vă faceți o idee, dispozitivul produs de MBT poate scana o mașină în două secunde și afișează instantaneu zonele de risc pe care softul le identifică în imagine ca fiind sub semnul întrebării și necesită o atenție sporită la un control fizic.

MBT a început să se preocupe de proiecte de securitate a frontierelor din anul 2000, în 2001 a intrat pe sisteme de scanare a bagajelor, un an mai târziu pe scanare de containere, iar în 2004 a început să lucreze la Roboscan, un sistem de scanare a camioanelor prin radiații gama. Această invenție i-a adus antreprenorului român, cinci ani mai târziu, Marele Premiu la Salonul de Invenenții și Produse Noi de la Geneva. În 2012, MB Telecom a lansat unicatul mondial Roboscan 2M Aeria, un dispozitiv care poate radiografia în câteva minute fuselajul și aripile unui avion și poate identifica orice obiecte de contrabandă sau amenințare aflată la bord. Ca aplicație militară, scannerul poate diagnostica în foarte scurt timp și aparatele de zbor militare cu scopul de a determina rapid dacă acestea mai pot zbura în deplină siguranță sau necesită intervenții urgente. Un an mai târziu, Mircea Tudor primea pentru a doua oară Marele Premiu la Salonul de Invenții și Produse Noi de la Geneva pentru această invenție, devenind astfel primul cercetător din lume care a obținut vreodată acest prestigios premiu de două ori. Proiectul lui Mircea Tudor a devenit viabil după trei ani de cercetări, timp în care a investit mai bine de 8 milioane de euro, bani care au provenit integral din resurse proprii. Costurile pentru un astfel de scanner variază între 3 și 5,5 milioane de euro în funcție de configurație, dimensiune și opțiuni.

Omul cu inovație

Mircea Tudor este unul dintre cei mai renumiți inventatori români contemporani, iar MB Telecom este singura companie din lume care a câștigat de două ori Marele Premiu la Salonul de Invenții de la Geneva, în 2009 și în 2013. În 1994 a fondat un IMM care se ocupa de scanarea radioactivă și a ajuns să concureze cu giganți și concerne multinaționale pe piața de securitate. Mircea Tudor a inventat două sisteme de securitate revoluționare – primul scanner mobil robotizat din lume pentru camioane și primul scanner pentru avioane – tehnologii care se folosesc astăzi la nivel global. MBT propune o nouă tehnologie în securitatea aviației civie și militare, misiunea companiei fiind aceea de a schimba standardele și procedurile de securitate aviatică la nivel mondial. Mircea Tudor a fost, în urmă cu patru ani, câștigătorul competiției locale Antreprenorul Anului, organizată de EY, și a reprezentat România în finala competiției, la Monte Carlo.

Mai multe despre debutul în antreprenoriat al lui Mircea Tudor puteți citi în interviul de aici.