Inovatia pe limba lui Marcu

Inovatia pe limba lui Marcu

Pasiunea cercetatorului roman Daniel Marcu pentru calculatoare, matematica si lingvistica s-a transformat intr-un business de 43 de milioane de dolari, cu ajutorul caruia romanul s-a luptat pe aceeasi piata cu Google si Microsoft. Iar duelul continua.

Pe Daniel Marcu, citirea unui articol in Biblioteca Universitatii din Cluj-Napoca l-a purtat de pe bancile facultatii in postura de cofondator al companiei Language Weaver, in mijlocul unui duel tehnologic cu Microsoft si Google. Bineinteles, povestea lui Marcu este presarata cu mult mai multe detalii, insa la baza succesului sau a stat de la bun inceput pasiunea pentru calculatoare, matematica si lingvistica.

La finele anilor ’80, tanarul Marcu, student la Universitatea Politehnica din Cluj-Napoca, la Facultatea de Automatizari si Calculatoare, a descoperit un articol prafuit din anii ’70 in biblioteca universitatii. Materialul stiintific explica felul in care oamenii pot folosi calculatoarele pentru a interactiona in limbaj natural cu o baza de date. “Articolul era aproape la fel de tanar ca si mine. Nici macar nu exista internet in acele vremuri. Cand am citit textul, am spus ca asta vreau sa fac cu viata mea. Tot ce mia ramas de facut a fost sa ma tin de promisiunea pe care mi-am facut-o”, isi aminteste Marcu. Primul pas a fost sa construiasca un program capabil sa traduca texte din limba engleza in limba romana. “Am scris proiectul pentru diploma. Era «excelent», traducea la perfectie, singura problema era ca o facea doar pentru 100-200 de propozitii, orice task ar fi primit dincolo de cele 200 de propozitii era un fiasco”, se amuza Daniel Marcu.

Constient ca Romania nu era locul ideal pentru a avea acces la literatura de specialitate si la profesionisti in domeniu, Marcu s-a orientat catre strainatate pentru a-si termina doctoratul. Tanarul absolvent devenise preparator la Facultatea de Automatizari si Calculatoare din Cluj-Napoca, insa gandul lui era dincolo de ocean. A aplicat la universitat i din SUA si Canada, iar la scurt timp a fost acceptat de University of Toronto, unde a facut doctoratul pe limbaj natural.

Pe scurt, invata calculatoarele sa inteleaga structura logica a textelor, sa ia un articol de 10 pagini si sa creeze un rezumat de cinci randuri. “Ca student doctorand, am calatorit foarte mult prezentand articole la conferinte si Coasta de Vest a Statelor Unite mi s-a lipit de suflet. Stiam ca acolo trebuie sa merg, indiferent ca o faceam in nord sau in sud. E o zona foarte spectaculoasa din punct de vedere geografic, iar mie imi place sa fac calatorii in natura. E o potecuta care duce din Mexic in Canada, vreau sa fac si eu acest traseu la un moment dat, de la un capat la altul – pana acum am facut doar segmente, pentru ca tot traseul dureaza 5-6 luni”, spune el. Totusi, decizia de a pleca in SUA a avut in spate si un aspect  profesional. California era un centru tehnologic extrem de important inca din anii ’70, astfel ca, in 1998, la scurt timp dupa ce a terminat doctoratul in Canada, Daniel Marcu a devenit cercetator la Information Sciences Institute si profesor la University of Southern California din Los Angeles. Aici a gasit unul dintre cele mai importante centre de cercetare din lume in domeniul limbajului natural.

PROFESORUL CAPITALIST

Surprinzator, postul ocupat la prestigioasa universitate nu i-a oferit lui Marcu stabilitatea financiara tipica unei institutii academice europeene. Information Sciences Institute functiona pe sistemul autofinantarii profesorilor, astfel ca acestia erau fortati de context sa gaseasca singuri contracte de cercetare pentru a-si plati salariile. “Cand te angajeaza universitatea, asteptarile sunt ca poti sta linistit ca si cercetator, sa lucrezi pe programe de cercetare create de altii. Dar m-am simtit foarte neconfortabil din prima zi sa ma bazez pe alt cineva sa imi plateasca salariul”, isi aminteste el. Astfel, Marcu s-a vazut expus la principiile capitaliste de la prima experienta  academica in SUA, decizand sa-si ia soarta in propriile maini, sa identifice oportunitati si sa semneze contractele de cercetare care urmau sa ii defineasca intreaga cariera. In cadrul universitatii, Marcu l-a cunoscut pe Kevin Knight, profesor la aceeasi institutie de invatamant. Marcu se ocupa de sumarizare, in timp ce Knight studia traducerile automate realizate de calculatoare. La acea vreme, DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency), agentia cu cel mai amplu program de cercetare din SUA, era interesata sa porneasca un program de cercetare de cinci ani legat de extragerea automata a informatiei din texte multilingve, traducere si sumarizare.

Asocierea celor doi cercetatori a fost un pas logic ce avea sa le aduca cele mai mari satisfactii pofesionale ale carierei. “Am invatat unul de la altul. Nimeni nu facea si traducere automata bazata pe statistica, si rezumare statistica. Am decis sa le combinam si sa aplicam impreuna”, isi aminteste Marcu. DARPA a aprobat finantarea pentru proiectul de cercetare, iar in timp cei doi au ales sa se concentreze pe traduceri, in detrimentul rezumatelor automate. Pe masura ce perfectionau tehnologia, au inteles ca software-ul pe care il dezvoltau avea potential comercial, astfel ca in preajma anului 2000 au decis sa infiinteze o companie care sa duca proiectul mai departe, incurajati de boom-ul tehnologic al ultimilor ani.

Procesul lansarii companiei s-a dovedit a fi mai anevoios decat se asteptau, intrucat la scurt timp dupa boom a urmat un crash investitional in industria tehnologica, astfel ca gasirea finantarii era o reala provocare. Lui Marcu si Knight, diferentierea de concurenta si eficienta financiara a solutiilor oferite le-au atras in cele din urma o prima runda de finantare. Daca “masinile de traduceri” se bazau pe echipe de lingvisti care scriau reguli gramaticale ani de zile, cei doi cercetatori deveniti antreprenori au dezvoltat algoritmi care derulau procesul in mod automat: “Se luau 50-100 de milioane de cuvinte traduse de traducatori profesionisti, se colectau datele, programul le analiza, se juca cu numere si construia automat un alt program care extragea din texte cunostintele pentru a putea sa traduca orice alt text din limba 1 in limba 2”, explica antreprenorul.

Desi cei doi intelegeau mecanismele tehnologice la perfectie, erau constienti ca le lipseau skill-urile de business, astfel ca au investit doi ani in crearea unei echipe competente, capabile sa construiasca planuri de business de marketing, sa lanseze produse pe piata, sa monetizeze afacerea si sa abordeze potentiali investitori. “De la bun inceput am ales ca angajatii sa fie recompensati cu actiuni in cadrul companiei. Am fost mult mai interesat i de succesul ideii decat de un numar de actiuni. 90% dintre firmele cu potential esueaza fiindca fondatorii au iluzia ca ideile lor sunt cele mai importante. Uitandu-ma in urma, cred ca impartirea actiunilor cu colegii e cea mai desteapta idee pe care am avut-o”, puncteaza Marcu.

Compania Language Weaver, fondata de cei doi profesori in 2002, a beneficiat de doua runde de finantare din partea unor fonduri de investitii americane, care au ajutat compania sa se extinda de la sapte angajati in 2003 la peste 100 in 2010. Decizia accesarii de finantare a fost luata pe fondul dorintei de extindere, care a coincis cu luarea unor decizii riscante. Practic, pentru a se asigura ca nu pericliteaza stabilitatea companiei prin acele decizii, fondatorii Language Weaver au decis sa intre in parteneriat cu fondurile de investitii in businessul de traduceri automate, beneficiind de investitii totale de cinci milioane de dolari, in doua transe.

COT LA COT CU GOOGLE SI MICROSOFT

Primii clienti ai Language Weaver au fost guvernele marilor state, in special SUA si tarile europene membre ale NATO, care devenisera tot mai preocupate de amenintarea terorista, pe fondul atacurilor din 11 septembrie 2001. Astfel, aceste guverne doreau sa aiba la dispozitie traduceri ale stirilor din lumea araba, China si alte zone sensibile de pe glob. Language Weaver avea solutia perfecta, astfel ca firma a obtinut contracte extrem de avantajoase. Pe masura ce sistemul de traducere se perfectiona, compania a lansat si varianta comerciala a software-ului, pentru marile companii de traduceri. In paralel, gigantii tehnologici Google si Microsoft au sesizat oportunitatea acestei piete si au infiintat propriile echipe de cercetatori care au dezvoltat software pentru traduceri.

In mod paradoxal, aparitia unor competitori atat de puternici in piata nu i-a creat temeri lui Marcu. “Cand am pornit noi compania, una dintre cele mai mari bariere era scepticismul investitorilor si al clientilor. Aparitia Google si Microsoft in aceasta piata ne-a ajutat. In 2002 nu stia nimeni ce inseamna «machine translation», dar in 2007- 2008, cand a aparut Google si a promovat conceptul, conversatia noastra cu clientii a devenit mult mai usoara. Nivelul de educare a clientului a devenit mult mai bun, iar munca noastra de vanzari era mult mai usoara”, explica Daniel Marcu. In plus, companiile tinteau zone diferite ale pietei. Daca Google si Microsoft foloseau sistemul de traducere pentru motoarele lor de cautare, punand la dispozitia utilizatorilor gratuit optiunea de traducere, Language Weaver urmarea clienti din zona institutiilor de stat, multinationalelor si a marilor companii de traduceri.

Pana in 2009 cei doi cofondatori au crescut compania intr-un stil conservator. Cand însa, in 2010, piata a devenit tot mai competitiva si compania a avut nevoie de investitii semnificative pentru a putea creste, fondatorii au luat decizia de a vinde Language Weaver c?tre gigantul SDL. Tranzactia s-a realizat pentru suma de 42,5 milioane de dolari, iar Daniel Marcu isi aminteste episodul extrem de pragmatic: “Nu poti sa tii compania ca afacere de familie. Fie o cresti si o duci sa fie dominanta, fie te mananca altii. Am mai avut oferte de cumparare aproape in fiecare an, dar nu am considerat ca era cazul in acea perioada. In 2010, am ales sa facem acest pas pentru a duce compania acolo unde ne doream. Decizia de vanzare a fost un proces rational, acolo a fost aritmetica curata. Nu trebuie sa te gandesti la companie ca la copilul tau, compania nu e copilul nimanui”, spune cofondatorul Language Weaver.

Cumparatorul SDL a inclus software-ul lui Marcu si Knight in oferta sa si continua sa il vanda cu succes in toata lumea, printre clienti numarandu-se HP, Dell, Intel si Trip Advisor, un jucator urias din industria turismului. In prezent, Daniel Marcu ocupa pozitia de Chief Science Officer in cadrul SDL, companie care a achizitionat softul sau de traduceri automate. Marcu este responsabil de definirea strategiei de cercetare si tehnologie la nivelul companiei. “Ma ocup de lucruri care se afla la intersect ia dintre oameni si masini”, spune el. In mod paradoxal, cariera lui Marcu se leaga in prezent si de Cluj-Napoca, oras in care a descoperit pasiunea pentru matematica, informatica si lingvistica.

Inainte de a vinde Language Weaver catre SDL, a infiintat in Cluj-Napoca o filiala ce se ocupa de cercetatori care  construiesc produse in tehnologia limbajului, iar in prezent aceasta numara peste 200 de angajati, fiind cea mai bine finantata echipa de acest fel din Europa. Filiala functioneaza sub aripa SDL, iar Marcu colaboreaza indeaproape cu clujenii. Intr-un fel, continua sa isi traiasca pasiunea pentru matematica, lingvistica si calculatoare pe doua continente.