Inovaţia în era digitală – 5 lucruri pe care le fac cele mai bune companii în domeniu - Revista Biz

Reading Time: 4 minute

Într-un studiu realizat recent, The Most Innovative Companies 2018: Innovators Go All In On Digital, Boston Consulting Group (BCG) aduce în discuţie subiectul transformării organizaţiilor în era digitală şi provocările cu care acestea se confruntă. Întrebarea la care încercăm să răspundem în acest articol este: cum vor reuşi organizaţiile tradiţionale să se transforme în aşa fel încât să ajungă din urmă companiile care s-au născut deja în era digitală.

În cartea sa apărută în anul 2016, „Thank you for being late”, jurnalistul american Thomas Friedman evidenţiază faptul că tehnologia avansează cu o viteză uluitoare în timp ce adaptarea factorului uman la această evoluţie este foarte lentă şi liniară.

Organizaţiile care inovează în mediul digital adoptă o varietate de strategii de la produse şi servicii noi până la schimbarea completă a modelului de business. Inovaţia în era digitală şi transformarea companiei într-o organizaţie digitală nu se pot realiza una fără cealaltă, sunt co-dependente.

De aceea, pentru a înţelege mai bine ce trebuie să facă organizaţiile tradiţionale pentru a deveni organizaţii digitale, am extras din studiul realizat de BCG 5 lucruri pe care le fac cele mai bune companii în domeniu:

Orientarea spre client. Pentru că mediul digital le oferă o interacţiune mult mai consistentă cu clientul, aceste companii îşi concentrează toate eforturile asupra nevoilor clientului şi asupra a ceea ce îşi doreşte acesta.
Receptivitate la feedback. Companiile digitale reacţionează imediat la nevoile clientului şi îşi regândesc produsele în timp real.
Experimentează. Modul de lucru al companiilor care activează în era digitală se bazează pe experiment, dar nu pentru că ar fi superficiale în abordare ci pentru că sunt construite să creeze un produs, să îl testeze şi indiferent dacă produsul este sau nu bine primit să îl îmbunătăţească imediat şi să îl testeze din nou.
Mizează pe proceduri standard. În general, acest tip de organizaţii sunt construite în structuri standard, având la bază procese foarte clar definite. Deciziile se iau în funcţie de cât de simplu se poate realiza sau nu o procedură.
Se concentrează pe oferirea unor produse de calitate. Companiile digitale investesc în tehnică de ultimă generaţie şi îmbunătăţirea continuă a produselor şi serviciilor care să le asigure un avantaj competitiv pe piaţă. Iar pentru aceasta încearcă să menţină un grad înalt de disciplină în interiorul organizaţiei.

Specializarea continuă a angajaţilor – o provocare constantă

Cea mai mare provocare cu care se confruntă organizaţiile digitale şi nu numai este stimularea învăţării continue în rândul adulţilor. Orientarea spre digital le este de ajutor, însă se caută soluţii pentru stimularea angajaţilor să participe la programe de training sau de e-learning.

La nivelul Uniunii Europene (UE), există încă din 2009, un cadru comun, prin care ţările comunitare îşi propun creșterea gradului de învăţare continuă în rândul adulţilor cu 15% până în 2020. Pe fondul acestei ţinte, dar şi datorită schimbărilor continue care se produc pe piaţa muncii au început să apară trenduri care să stimuleze învăţarea în rândul adulţilor. Unul dintre aceste trenduri, în care componenta digitală este foarte importantă, este gamificarea care presupune folosirea elementelor specifice jocului în procesul de învăţare.

„Ceea ce aduce nou acest concept în piața de training este că se dovedește a fi foarte util în procesul de învățare post-training. Dacă în mod normal participanții la training uită în proporție de 70% ceea ce au învățat, această metodă inversează procentele. Având la bază elemente specifice jocului, dar urmărind în același timp, cu mare atenție, care sunt obiectivele de învățare ale unui grup, face ca procentul de informații reținute de participanții la training să fie de aproximativ 70%. Deci este o metodă care poate fi folosită și customizată în urma oricărui tip training dezvoltat într-o companie”, a declarat Dan Berteanu, Managing Partner Equatorial.

De ce ne plac atât de mult jocurile?

În cartea sa „Reality Is Broken: Why Games Make Us Better and How They Can Change The World”, Jane McGonigal explică faptul că realitatea nu ne motivează destul și nu este construită astfel încât să ne determine să funcționăm la potențial maxim. Pe când jocurile ne învață cum să creăm oportunități din proprie inițiativă și ne provoacă la limita abilităților noastre.

Ca să înţelegeţi mai bine despre ce este vorba, iată care sunt elementele definitorii ale unui joc:

Scopul

Este obiectivul specific pe care jucătorii se vor strădui să îl îndeplinească. Este acel ceva care le captează toată atenția și le dirijează comportamentul în timpul jocului. Scopul le oferă jucătorilor acel ”sense of purpose”, motivul pentru care sunt implicați în joc.

Regulile

Acestea impun anumite limite în funcție de care jucătorii pot îndeplini obiectivul jocului. Regulile împiedică jucătorul să câștige într-un mod simplu și previzibil, ceea ce îl determină pe acesta să acceseze resurse pe care nu era conștient că le are și să le folosească într-un mod inovator pentru a câștiga jocul.

Feedback-ul

Sistemul de verificare permanentă îi arată jucătorului cât de aproape este de momentul câștigării jocului. Verificarea în timp real este o garanție pentru jucător că obiectivul poate fi atins și îl motivează să găsească noi soluții pentru a îndeplini această sarcină.

Participarea voluntară

Toate persoanele care decid să joace un joc acceptă voluntar obiectivul jocului și regulile acestuia. Faptul că au libertatea de a intra sau de a ieși din joc oricând doresc transformă ceea ce în realitate ar fi o muncă stresantă și neplăcută, într-o activitate relaxantă și reconfortantă.

Top 10 cele mai inovatoare companii în 2017 conform studiului realizat de Boston Consulting Group: