Inima si creierul din Silicon Valley

Reading Time: 7 minute

O vizita in viitor, in laboratoarele companiei Intel, care a creat ieri si reinventeaza azi microprocesorul, motorul revolutiei in tehnologie care ne schimba viata in feluri tot mai neasteptate. Sean Koehl este un om care traieste in viitor. In fiecare zi vine la birou, in Santa Clara, incercand sa afle cum va arata lumea tehnologiei peste cinci sau zece ani. Lucreaza la Intel, compania ale carei procesoare pe baza de silicon au stat la baza a ceea ce azi se numeste Silicon Valley. „Aici privim nu doar spre urmatorii cinci ani, ci chiar mai departe in viitor, ca sa venim cu noi viziuni privind felul in care evolueaza tehnologia si ce vor dori utilizatorii“, spune Sean Koehl, Senior Marketing Manager si Technology Evangelist la Intel Labs. Vizita pe care am facut-o la sediul Intel din Silicon Valley a inceput, de altfel, in laboratoarele Intel, unde se lucreaza la procesoarele care vor echipa tehnologia de maine si la software-urile destinate acestora. „Incercam sa cuprindem toate domeniile si tehnologiile. Ne concentram pe dezvoltarea pe termen scurt si cam jumatate din resurse sunt alocate nevoilor produselor noastre. Dar jumatate din cercetari sunt exploratorii, se refera la lucruri la care cei care dezvolta produse inca nu s-au gandit“, a adaugat Koehl. Poate fi vorba de generatii viitoare ale tehnologiilor existente sau noi oportunitat i legate de acestea. Un exemplu e cercetarea in domeniul „silicon photonics“, care a dus la producerea de fibra optica din silicon. Cum fibra optica e scumpa, Intel lucreaza de 10 ani pentru a gasi modalitati de a face din silicon echipamentele de la fiecare capat al fibrei. Cum siliconul transmite prost lumina, compania a inventat o serie de noi tehnologii care au facut sa se ajunga la viteze de transfer de 40 Gbps. Intel a inceput deja colaborarea cu Facebook pentru a folosi aceste echipamente in vederea refacerii arhitecturii centrelor de date. Sean Koehl spune ca, avand astfel de conexiuni ieftine, poti regandi felul in care asezi componentele intr-un centru de date, fiindca ai viteza suficienta la un pret in sfarsit accesibil. „Nu mai trebuie sa pui procesorul langa memorie. Poti face blocuri de procesoare, blocuri de memorie si blocuri de hard disk-uri separate. Totul e modular – daca trebuie sa inlocuiesti o piesa, nu scoti tot computerul, ci doar piesa respectiva.“ NUCLEE MULTE, ENERGIE PUTINA Suntem in plina era multi-core, a procesoarelor cu mai multe nuclee, atat in PC-uri cat si in noile smartphone-uri. Aplicatiile tot mai complexe cer mereu mai multa putere de calcul, iar nucleele multiple rezolva aceasta problema. Numai ca tehnologia a luat-o un pic inaintea software-ului – multe programe nu au fost gandite sa profite de toate nucleele unui procesor. Intel face pionierat si in acest domeniu, colaborand cu mai multe universitati si companii pentru promovarea conceptului de programare paralela, care dezvolta software mult mai bine adaptat nucleelor multiple, chiar si in cazul unor limbaje de programare folosite pe scara larga in era internetului, ca JavaScript. Tot la capitolul nuclee multiple, in laboratoarele Intel am vazut un wafer (discul de silicon pe care sunt imprimate procesoarele) experimental cu nu mai putin de 80 de nuclee, desigur nu de complexitatea celor aflate in procesoarele multi-core disponibile comercial. „Am incercat sa aflam de cate nuclee poti avea nevoie si cat de mari trebuie sa fie, cum sa le interconectezi, cum lucreaza impreuna. Am analizat nu doar nucleele, ci si reteaua care le conecta, pe care trebuia s-o facem cat mai eficienta din punct de vedere energetic“, ne-a spus Sean Koehl. Procesoarele au fost legate exact ca serverele in cloud, comunicand intre ele si schimband date, fiind programate la fel. Astfel de cercetari se vor dovedi vitale in ceea ce priveste reducerea consumului de energie la echipamentele mobile. Durata de viata a bateriei pare a fi urmatoarea frontiera pentru smart – phone-uri, tablete si chiar laptopuri. Intel experimenteaza cu nucleele multiple reusind inclusiv sa programeze prioritizarea anumitor functii in defavoarea altora, pentru ca bateria sa tina cat mai mult. Trebuie coordonate multe lucruri intre diversele componente de pe o platforma de smartphone pentru a reduce consumul de energie. „Vrem ca sistemul sa stea in modul «sleep» cat mai mult posibil, dar cautam economii si pentru intervale foarte mici, cum ar fi diferenta de timp dintre doua atingeri de taste pe ecran“, arata specialistul de la Intel. Compania mai are si o tehnologie numita „near-threshold voltage“. Aceasta scade pragul minim de voltaj pentru a transmite fara erori comanda 1 sau 0 unui procesor de la 1 V la 300 mV – fie prin circuite mai eficiente care nu produc erori, fie prin tehnologie hardware care depisteaza eroarea inainte ca aceasta sa fie preluata de software. La acest voltaj, desigur, procesorul nu mai merge la fel de repede, dar in acest fel, cand iti pui telefonul in buzunar, nu ai nevoie de mentinerea pragului de 1 V si se reduce consumul. In plus, cand folosesti acest voltaj redus, nu mai „trezesti“ la fel de multe componente, totul e incetinit si consumul se reduce unitar. DIN LABORATOR LA UTILIZATOR Descoperirile tehnologice din laboratoare trebuie analizate in comparatie cu asteptarile utilizatorilor. Iar de asta la Intel se ocupa o romanca. Ioana Badea este Director of Market Trends and Product Innovation si cerceteaza in principal tiparele de adoptie a tehnologiei si impactul acesteia asupra consumatorilor. „Facem multe observatii, inclusiv etnografice, stam cu oamenii, observam ce fac. Ne gandim ce fel de produs s-ar potrivi pentru o anumita nevoie a utilizatorului, identificam oportunitati. Apoi mergem mai departe si ne gandim cat de atractiv e si pentru cine un produs. Vrem sa vedem potentialul fiecarei idei“, spune Ioana. Cercetarea, adauga ceasta, continua in fiecare faza de dezvoltare si apoi lansare pe piata a unui produs. La inceput se lucreaza mult pe cercetare calitativa: discutii cu oamenii, profiluri etnografice, interviuri fata in fata si multe vizite la domiciliu, pentru a observa ce fac oamenii de cand se trezesc dimineata si in ce momente apare tehnologia in viata de zi cu zi. „Noi le spunem «points of delight» (momente de incantare – n.r.), pe care le ai sau de care ai nevoie“, explica Ioana Badea. Abia apoi se trece la conceptualizare si definirea ideilor. Cand acestea se maturizeaza, urmeaza cercetarea cantitativa – cat de interesanta e ideea pentru piata, sunt oamenii dispusi sa plateasca pentru asa ceva, ce valoare le aduce. Apoi se realizeaza scenarii de intrare pe piata. Ioana Badea este 13 ani la Intel si inainte a lucrat tot in cercetare, dar pentru un ziar local, „San Jose Mercury News“, ajutand la redesignul acestuia in perioada boom-ului dotcom. „Cercetarea e interesanta, mai ales cand incepi sa o aplici in realitate. Sunt inginer la baza si Intel mi s-a parut o oportunitate extraordinara“, ne spune in timp ce luam pranzul impreuna in cantina din sediul Intel din Santa Clara. Daca la inceputul muncii ei in companie cercetarea avea drept scop culegerea de date pentru a putea lua decizii informate, astazi cercetarea dicteaza strategia. „De fapt intelegerea pietei e cea care dicteaza strategia. E o schimbare fundamentala. Dar e vorba si de maturizarea companiei“, adauga Ioana Badea. Intel, ca orice companie matura, trebuie sa se reinventeze permanent si pentru asta trebuie sa afle ce vor oamenii care ii folosesc produsule. „E o calatorie interesanta. Intel devine tot mai user-centric (centrata pe utilizator – n.r). In marketing si cercetare ne comportam foarte mult ca un start-up modern“, spune ea. Intel foloseste social media in cercetare mai ales pentru a intelege „ce e hot si ce nu“. Ioana Badea spune ca, daca analizezi social media pe o perioada mai lunga de timp, incepi sa observi tipare interesante – inclusiv cat de repede se propaga informatia, afli cum e primit un mesaj mult mai repede decat prin metodele traditionale de sondare. „Adoptam social media din motive de business. Social media se va transforma, devenind o platforma pe care se va crea tot mai multa valoare“, este de parere Ioana Badea. ULTRABOOK – STARUL VIITORULUI Pentru ca tot am vorbit de ce vor utilizatorii, mai mult ca sigur ca, atunci cand vine vorba de computere, acestia apreciaza tot mai mult mobilitatea sporita, data de durata lunga de viata a bateriei, performante de calcul cat mai bune, greutate si dimensiuni cat mai reduse. Asa s-a nascut noul segment vedeta in zona laptopurilor: ultrabook. Intel a lansat acest concept la jumatatea anului 2011, cu ocazia introducerii pe piata a celei de a doua generatii a procesoarelor multi-core. Iar ideea, dupa cum ne-a spus Karen Regis, Mobile Marketing Manager la Intel, s-a dovedit mai mult decat corecta, evolutia segmentului fiind confirmata de piata: „Viziunea noastra initiala prezenta echipamente convertibile si vorbea de faptul ca un Ultrabook trebuie sa fie tableta cand vreau, PC cand imi trebuie si sa faca acest lucru zi de zi“. Diversitatea este un lucru bun pentru utilizatori, fiindca fiecare are propriile nevoi si cerinte de la echipamentele de calcul. Astfel, un ultrabook convertibil (ce poate fi convertit in tableta) se adreseaza celor care vor in primul rand un PC bun, care sa aiba functionalitate, capabilitati, performanta si dimensiunea ecranului suficient de mare, capacitate de stocare sporita si o durata de viata a bateriei cat mai lunga. Iar la nevoie tastatura e ascunsa si utilizatorul poate accesa in continuare continutul dorit. In cazul noilor ultrabook-uri detasabile, cand ecranul se desprinde de tastatura, tableta astfel rezultata trebuie sa fie foarte buna – subtire, usoara, sa redea bine continutul si poate renunta un pic la performanta pentru a reusi acest lucru. „Implicatiile de design sunt importante cand gandesti un dispozitiv ca tablet first versus PC-first“, arata Karen Regis. Pentru Intel, anul 2013 este foarte important, fiindca va marca lansarea unei noi generatii de procesoare, cu nume de cod Haswell. Acestea sunt destinate special segmentului ultrabook, avand consumul de energie redus la jumatate, cu scopul de a obtine o durata de viata a bateriei de o zi intreaga. Acum procesoarele Intel functioneaza la 17 W, dar compania a reusit sa ajunga la 7 W cu noua generatie. Astfel, consumul va fi redus foarte mult – lucru excelent pentru detasabile si pentru a realiza convertibile foarte subtiri. Impactul noii categorii ultrabook a fost resimtit de tot segmentul notebook, fiindca piata a inceput sa se miste in aceeasi directie. In America de Nord, in octombrie 2011 sub 1% din notebook-uri erau mai subtiri de 25 mm. In noiembrie 2012, procentul a ajuns la 15%, o rata de crestere uriasa. Si vanzarile de procesoare performante cu consum redus de energie au crescut mult in volum, desi nu toate sunt folosite in ultrabook-uri. „Practic, ultrabook-ul a deplasat intreaga piata spre caracteristicile categoriei sale“, subliniaza Karen Regis. Acum, in conjunctie cu Windows 8, dispozitivele convertibile ofera posibilitatea de a aduce ecranele tactile pe toate PC-urile, pentru generatia care a crescut atingand astfel de ecrane pe tablete sau smartphone-uri. „Ultrabook-urile conduc piata de PC-uri spre touch, sunt varful de lance, si practic cream astfel un nou ecosistem PC“, arata Mobile Marketing Manager-ul de la Intel. Pe masura ce vanzarile de ultrabook-uri vor creste, pretul componentelor scumpe (ecran tactil si subtire, procesoare, memorie SSD etc.) va fi impins in jos de economiile de scara.