Informatica informală

Informatica informală

Cum te poți adapta ca angajat la noul context în care digitalizarea devine o abilitate aproape obligatorie pe piața muncii? Înveți! Școala informală de IT a pornit tocmai ca un răspuns la nevoia celor care vor să se reinventeze profesional, să migreze înspre o industrie care “vibrează”, spune Răzvan Voica, cofondator și CEO al companiei. 

Care a fost ideea de la care a pornit businessul și care au fost cele mai importante momente din evoluția sa?

Școala informală de IT a fost înființată ca o metodă alternativă la educația clasică, o șansă la un nou început, pentru oamenii care doresc să se reinventeze profesional și să evolueze personal sau să ajungă la următorul nivel în carieră. Ne-am pus întreba­rea firească: există persoane în jurul nostru care să aibă dorința, pasiunea, capacitatea și contextul să învețe ceva total nou și să își reinventeze cariera? Să migreze înspre o industrie care “vibrează” atât de bine și care promite un progres fantastic în viitor? Răspunsul a venit relativ repede și cred că am reușit să identificăm oameni absolut senzaționali cu care să lucrăm și să îi ajutăm în aventura lor profesională. Bineînțeles, ne-am bazat foarte mult pe întreaga expertiză și pasiune demonstrată de mentorii noștri, care sunt exclusiv IT-iști cu o vastă recunoaștere în domeniu. Un moment extrem de important a fost reprezentat de angajarea primului nostru absolvent. Acesta ne-a validat că ceea ce am făcut, am făcut bine. Apoi, un alt milestone a fost marcat de extinderea proiectului într-un oraș nou. Practic, pe lângă provocările întâlnite, am învățat cum să oferim mai departe modelul nostru în așa fel încât să păstrăm toate bunele practici învățate, cât și cultura și filosofia din spate.

Cui se adresează Școala informală de IT?

Școala informală de IT este locul unde oamenii vin să învețe “pe bune” programare, testare sau organizare de proiecte IT, dar și alte arii profesionale. Aici creăm un nou mindset, din dorința de a da înapoi societății oameni cu poftă de muncă și bine pregătiți. Am avut în sălile noastre de curs profiluri extrem de diversificate, de la oameni de vânzări, din resurse umane, ingi­neri, chimiști, până la muzicieni sau actori. Experiențele diverse sunt bune, chiar indicate. Am avut un cursant de meserie arheolog, care avea talentul de a examina și a analiza totul, iar acum e un tester fantastic. Un alt exemplu este al unei farmaciste, care acum a ajuns să lucreze tot într-o companie farmaceutică, dar pe sectorul IT. La București avem un formator care a terminat teologia. Ne bucurăm să vedem că, de la an la an, media de vârstă a cursanților se menține în jurul vârstei de 29 de ani, deci sunt oameni tineri, entuziaști, cu întreaga viață înainte. Aici schimbăm paradigma clasică de învățare și, prin aceasta, viața cursanților și a familiilor acestora.

Care au fost cele mai importante provocări în dezvoltarea acestui business?

Un business complex este întotdeauna atractiv pentru oamenii care îl implementează, deoarece oferă sti­mulare intelectuală permanentă. Și ce poate fi mai complex decât să formezi alți oameni? Am primit multe lecții, unele dintre ele chiar dure. Și cred că cea mai importantă a fost să acceptăm că nu întotdeauna poți mulțumi pe absolut toată lumea. Da, există probabil experiențe în care nu am reușit să ne lăsăm amprenta completă în formarea unor cursanți. Fie că nu ne‑au lăsat ei, fie nu am găsit noi rețeta cum să o facem. Dar, în același timp, este o senzație fantastică să fii oprit pe stradă de persoane care îți spun cu lacrimi de fericire că nu ar fi crezut vreodată că se vor putea reinventa. Și că nici nu își mai aduc aminte cum arăta viața lor înainte de această schimbare, pe care le-am facilitat-o. Asta este hrana noastră mentală și vectorul care ne duce înainte.

Dar cele mai dragi rezultate?

Cele mai dragi rezultate sunt reprezentate de momentele în care primim vestea că un absolvent recent s-a angajat sau un altul mai vechi a promovat pe o poziție de senior, team lead sau project manager în echipa în care lucrează. În plus, la Școala informală de IT creăm experiențe relevante, și în afara orelor de curs, cu impact direct și imediat asupra vieții oamenilor, prin evenimente precum Challenge Accepted – hackathon cu impact la nivel național, unde se dezvoltă idei & prototipuri de aplicații pentru a rezolva probleme din sectorul medical, educațional și comunitar, deschis absolvenților și publicului larg, sau Early Work Club – hub format exclusiv din absolvenții Școlii informale de IT, unde se lucrează la transformarea prototipurilor de aplicații în produse reale, aplicații care sunt lansate pe piață și își servesc cauza. O premieră pentru noi a fost lansarea AcTIFF, prima aplicație cu AI (inteligență artificială) destinată colectării de feedback pentru proiecțiile TIFF 2018, realizată în cadrul Early Work Club la Școala informală de IT.

Ce a însemnat Școala informală de IT ca investiții și ce rezultate ați obținut?

Dacă e să ne raportăm la noțiunea de investiții, putem spune că doar pentru buna desfășurare a activității educaționale (de exemplu: platforme software, logistică și infrastructură) s-au investit peste 200.000 de euro. Performăm la standarde de înaltă calitate, astfel încât punem mare preț și pe menținerea activă a unei comunități de mentori, formată din peste 100 de specialiști (profesoniști IT), la nivel național. În ultimii doi ani, doar pe acest palier efortul financiar făcut de către Școala informală de IT depășește 400.000 de euro. În ceea ce privește rezultatele financiare de final de an 2018, prognozele noastre arată că anul acesta Școala informală de IT este capabilă să marcheze o cifră de afaceri apropiată de 1 milion de euro.

Sunteți deja prezenți în șase mari orașe. Ce planuri de extindere aveți?

Intenționăm să extindem proiectul în zonele în care industria IT are nevoie de resurse umane. Considerăm că până la acest punct am reușit să acoperim cele mai mari orașe, însă tehnologia ne permite să scalăm și în zone care au nevoi nu atât de proeminente. Totodată, odată cu maturizarea proiectului, nu excludem și o extindere internațională.

Intreviu publicat în revista Biz nr. 328