Inflatia noastra cea de toate prognozele

Reading Time: 4 minute

Rata inflatiei in acest an este estimata la 8,2%. O diferenta majora fata de tinta prognozata de 3,5%. Majorarea TVA si neaplicarea masurilor economice care sa stopeze cresterea puseului inflationist pot conduce si la alte dezechilibre in economia locala. In urma cu doi ani, Banca Nationala a Romaniei (BNR) parea sa fi castigat batalia cu inflatia. La finele lui 2007, rata inflatiei era de 4,84%, cea mai mica valoare de dupa 1989. Recesiunea care a debutat la finele lui 2008 a readus insa in actualitate acest subiect. Iar anul acesta situatia a devenit chiar ingrijoratoare, avand in vedere ca rata inflatiei va ajunge din nou la o cota foarte mare, de 8,2%. Banca Nationala a crescut prognozele de inflatie pentru acest an, de la ultimul raport, din august, cand prognozase o cifra de 7,8%. De asemenea, rata inflatiei pentru anul viitor a fost majorata in prognozele BNR de la 3,1% la 3,4%. “S-a calculat ca impactul transmiterii majorarii TVA este de 2,4 puncte pe acest trimestru. Avem o transmitere etapizata. Incalzirea termica se va manifesta in octombrie sau aceasta luna (n.r. – noiembrie), nu ne dam seama. Impactul majorarii TVA este posibil sa fie mai mare la sfarsitul anului de 2,4 puncte procentuale, cand se vor epuiza aceste etape”, a spus Mugur Isarescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflatiei. Guvernatorul a mai explicat ca, spre sfarsitul trimestrului patru, se epuizeaza in mare masura etapele de transmitere directa a cresterii TVA si raman cele statistice, adica efectele de baza, pana in primavara anului viitor. Rata anuala a inflatiei a urcat la nivelul de 7,77 la suta in septembrie, fata de 7,58 la suta in luna precedenta, pe fondul transmiterii etapizate a efectului de runda intai al majorarii cotei standard a taxei pe valoarea adaugata la 1 iulie 2010, dar si al propagarii asupra preturilor produselor agroalimentare a influentelor adverse resimtite pe pietele specifice interne si internationale. Din acest motiv, in luna noiembrie, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,25 la suta pe an si continuarea gestionarii adecvate a lichiditatii din sistemul bancar. Totodata, CA al BNR a hotarat pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit. Ceea ce a urmarit banca prin deciziile adoptate este ancorarea ferma a anticipatiilor inflationiste in vederea consolidarii perspectivelor de reluare a procesului de dezinflatie, in conditiile mentinerii unor incertitudini semnificative privind evolutiile de pe plan intern, precum si in ceea ce priveste procesul de redresare a economiei mondiale. În acest context, Consiliul de Administratie al BNR reitereaza faptul ca reintrarea inflatiei pe o traiectorie descendenta si reluarea pe baze sustenabile a cresterii economice depind in mod decisiv de implementarea ferma si consecventa in cadrul mix-ului de politici macroeconomice a masurilor de consolidare fiscala, a reformelor structurale si de cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene, conform angajamentelor asumate in cadrul aranjamentului multilateral de finantare externa cu Uniunea Europeana, Fondul Monetar International si alte institutii financiare internationale. Aceasta constituie o preconditie esentiala pentru recastigarea increderii pietelor financiare internationale. Din pacate, BNR trebuie sa se erijeze intr-un gardian, nu numai al politicii monetare, dar si al evolutiei economiei, avand in vedere ca tensiunile politice si slaba implementare a masurilor de revenire a economiei elaborate de govern nu duc la rezultate inca.Neindeplinirea obiectivelor stabilite prin acordul de finantare incheiat cu UE, FMI si alte institutii financiare internationale ar putea conduce la deteriorarea in continuare a increderii investitorilor internationali si a mediului de afaceri intern in capacitatea autoritatilor nationale de gestionare intr-o maniera sustenabila a evolutiilor macroeconomice. Drept consecinta, agravarea constrangerilor de finantare atat ale sectorului public, cat si ale celui privat ar afecta negative nu numai perspectivele pe termen scurt de relansare a economiei, ci si potentialul acesteia de crestere pe termen mai lung. Implicatiile materializarii acestor riscuri asupra sensului baterii ratei inflatiei de la traiectoria proiectata in scenariul de baza sunt incerte pe termen scurt. Dincolo de acest termen insa, intarzierea eliminarii rigiditatilor structurale din economie ar putea indeparta in timp orizontul realizarii atat a obiectivului stabilitat ii preturilor, cat si a celui privind adoptarea monedei euro. Indeplinirea in totalitate a conditiilor din acordul cu FMI si Comisia Europeana poate duce la o ajustare a principalilor indicatori economici, care sa readuca pe crestere economia romaneasca anul viitor. Insa pentru aceasta este nevoie de un efort de vointa politica extrem de mare, avand in vedere ca respectivele conditionalitati implica multe masuri sociale nepopulare, precum concedieri, ajustari bugetare sau mentinerea salariilor la acelasi nivel ca anul acesta. In plus, cresterea poate aparea doar daca viitoarele transe din acord sunt indreptate spre investitii, care sa urce indicele de productivitate si consumul intern de materii prime. In continuare, timpul este un dusman, pentru ca toate masurile trebuie luate si mai ales implementate extrem de rapid, avand in vedere ca economia romaneasca este in declin, iar neincrederea populatiei in guvern si intr-o crestere a nivelului de trai scade pe zi ce trece. Urmeaza din nou o proba de foc, adoptarea bugetului pe anul viitor, intr-un legislative macinat de lupte politice interne, atat de partea coalitiei, cat si de partea opozitiei. Cu toate acestea, specialistii au incredere in economie si revad cresteri pentru anul viitor. Grupul de macroeconomie din cadrul PwC Marea Britanie estimeaza ca Romania va iesi din recesiune in 2011, inregistrand o crestere economica de 1,6%. Totusi, ultima prognoza PwC estimeaza o rata a inflatiei de 5,4% in 2011 in Romania, o cifra pesimista fata de tinta prognozata de BNR.